Clădiri din Capitală care au grave probleme de siguranţă, pe lângă complexul rezidenţial Confort City unde a izbucnit, marţi, un incendiu

Incendiul care a izbucnit marţi la complexul rezidenţial Confort City, deţinut de primarul sectorului 3 Robert Negoiţă şi de fratele acestuia, Ionuţ Negoiţă a ridicat multe semne de întrebare în ceea ce priveşte legalitatea felului în care au fost obţinute autorizaţiile de construire. Astfel, Florentina Pencea, prefectul judeţului Ilfov, a afirmat că blocurile nu au avut autorizaţie din partea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), notează b365.ro.

De asemenea, blocurile au fost construite prea aproape de depozitul de deşeuri "Ochiul Boului", ce aparţine SC Ecorec SA şi, din această cauză, nu au primit avizul de funcţionare pentru locuinţe de persoane de la Garda de Mediu, având totodată probleme şi cu apa potabilă şi electricitatea.

În acest context, amsamblul rezidenţial Confort City este doar unul dintre exemplele imobilelor care nu au toate autorizaţiile de construire sau le obţin prin mijloace îndoielnice, deşi cumpărătorii de imobiliare preferă apartamentele în blocuri noi şi mizează inclusiv pe faptul că acestea ar trebui să fie mai rezistente în cazul unei calamităţi.

Asmita Gardens are grave probleme la structura de rezistenţă

Conform rapoartelor tehnice, complexul Asmita Gardens, care cuprinde cele mai înalte blocuri de locuit din Capitală, are „probleme grave ale structurii de rezistenţă”. Problemele sunt înregistrate într-un raport tehnic, dar şi într-o decizie judecătorească.

Asmita Gardens este un complex ce cuprinde şapte blocuri turn, ce au de la 17 la 25 de etaje, cu o înălţime de la 66 la 90 de metri, cu un total de 758 de apartamente ale căror costuri s-au ridicat la suma de 94 milioane de euro.Complexul a intrat în insolvenţă în luna decembrie a anului trecut, iar în prezent, cele circa 350 de apartamente încă necontractate, circa 350, sunt vândute de un administrator judiciar. Asmita Gardens este locuit de un număr de 400 de familii.

Despre problemele tehnice ale blocurilor dezvoltatorii ştiu încă din 2010. În acelaşi an, firma indiano-britanică Asmita Gardens SRL a fost dată în judecată de antreprenorul general al şantierului, compania austriacă Strabag, pentru a recupera o datorie de 8,2 milioane de euro. Asmita Gardens a depus în instanţă probe legate de execuţia defectuoasă a clădirilor, pentru a limita pretenţiile Strabag.

În martie 2011 compania austriacă a pierdut procesul cu Asmita Gardens deoarece Tribunalul Bucureşti a dat dreptate dezvoltatorului. În sentinţă se menţionează că „lucrările sunt de o calitate îndoielnică, expertiza tehnică comandată de reclamantă şi realizată de Tecton Internaţional revelând vicii ale structurii de rezistenţă şi defecte majore ale betonului încorporat în construcţie. Expertiza a scos la iveală defecte la toate cele şapte turnuri construite de Strabag".

Inginerul danez Bjarne Moller Virenfeldt (56 de ani), patron al firmei Tecton Internaţional şi fost director general al Tiriac Imobiliare, a întocmit expertiza mai sus citată de Tribunal. Astfel, Virenfeldt a scris în expertiză despre existenţa unor „găuri în formă de fagure de miere şi segregare. Calitatea foarte redusă a execuţiei betonării. Daunele necesită lucrări de reparaţie foarte ample".

Construcţia Cathedral Plaza a fost declarată ilegală de către justiţia română

Şi unele blocurile de birouri recent construite, din Capitală, au aceleaşi probleme de rezistenţă, acestea putând pune în pericol vieţile oamenilor la un cutremur mai puternic. Astfel, şi Cathedral Plaza, a cărei construcţie a fost declarată ilegală în 2011 de către Curtea de Apel Suceava, care a menţinut decizia Tribunalului Dâmboviţa, are probleme serioase la structura de rezistenţă.

Proiectantul clădirii a realizat o expertiză tehnică care arată că la construcţia turnului s-a folosit beton de o calitate inferioară, ceea ce "reprezintă o abatere foarte gravă deoarece stâlpii parterului susţin o clădire de 18 etaje cu o suprafaţă totală de 24.000 mp. şi o greutate de cca 30.000 de tone." Expertiza menţionează şi alte probleme care pun la îndoială rezistenţa clădirii.

Edificiul "este periculos pentru vecinătăţi şi vieţile bucureştenilor, fiindcă a fost ridicat în grabă, folosindu-se materiale de calitate inferioară faţă de ceea ce prevedea caietul de sarcini şi nu au existat lucrări de conservare în cei 2 ani de suspendare a autorizaţiei, fiind expus coroziunii şi intemperiilor de tot felul, iar execuţia a avut multe lacune.", relevă comunicatul se arată în comunicatul Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti (ARCB).

"Trebuie precizat că după reluarea lucrărilor (septembrie 2009) ISC nu şi-a asumat riscul participării la controlul lucrărilor ajunse în faze determinante, motivaţia fiind rezultată chiar din concluziile "Expertizei tehnice pentru reluarea execuţiei" întocmită de proiectantul structurii clădirii:

- "(...) în cei doi ani de zile de la emiterea sentinţei de suspendare a lucrărilor (10.07.2007 – septembrie 2009, n.n.) construcţia a fost expusă acţiunilor mediului înconjurător, fără ca vreo măsură de conservare să fie pusă în aplicare" (pag 5, cap. Istoric din raport),

- „Problemele apărute pe parcursul execuţiei: unele abateri de execuţie dincolo de toleranţele admise, cu precădere la verticalitatea profilelor metalice din infrastructură, implicit şi a piloţilor; lipsa de aprovizionare cu diametrul de armături prevăzut în proiect, înlocuite cu alte tipuri de bare, montarea incorectă a unor armături; segregarea betonului; fisuri în planşee; lungimi insuficiente de suprapunere a armăturilor, ancorare necorespunzătoare; probleme de continuitate în zona rosturilor de turnare (pag 30, pct 5.3. din raport),

- "(...) dintr-o eroare de comandă, în stâlpii BAR ai parterului a fost turnat beton clasa C20/25 în loc de C32/40" (pag. 34 din raport).

Turnarea stâlpilor de rezistenţă BAR ai parterului cu un beton de o clasă inferioară C20/25 faţă de propunerea din proiect reprezintă o abatere foarte gravă deoarece stâlpii parterului susţin o clădire de 18 etaje cu o suprafaţă totală de 24.000 mp. şi o greutate de cca 30.000 de tone.

-"(...) încercările realizate de SC IMCOM SRL (laborator de încercări) pe betonul pus în operă au confirmat calitatea inferioară a betonului pus în operă, clasa de beton fiind inferioară celei prescrise", astfel încât „se pune problema neasigurării valorii coeficienţilor de siguranţă pe care s-a contat în cadrul calculelor de dimensionare a acestor stâlpi" (pag 35 din raport);

- "(...) se pot observa zone incorect turnate din planşeul de peste subsol. Armăturile şi profilele metalice din capitel nu sunt înglobate în planşeu, o parte din armături sunt îndoite sau chiar rupte, profilele metalice şi armăturile prezintă semne de coroziune" (pag 42).
De asemenea, potrivit rapoartelor ştiinţifice („Cercetări asupra vibraţiilor în centrul istoric al Bucureştiului", realizate în perioada 23.07 – 10.08.2007 de Observatorul de seismologie A. Bina din Italia; Raportul din 11 – 12.09.2007 al companiei americane Emanuel Necula Consulting Engineers şi SC B&J Servproiect SRL din Bucureşti), clădirea de birouri Cathedral Plaza prezintă, în caz de cutremur, un pericol foarte grav pentru Catedrala Sf. Iosif, din cauza vibraţiilor transmise, în raport de natura solului, materialele de construcţie şi vechimea Catedralei."

Un incendiu a izbucnit, marţi după-amiază, la etajul 10 al unui bloc din complexul rezidenţial Confort City, aflat în Sectorul 3 al Capitalei. Flăcările au cuprins o suprafaţă de aproximativ 400 de metri. Cartierul constituie o investiţie a omului de afaceri Robert Negoiţă. Flăcările au cuprins întreaga mansardă a unui bloc cu patru scări, iar zeci de oameni au fost evacuaţi, o victimă fiind transportată la spital. Se pare că sursa focului a fost un aparat de aer condiţionat.

Totodată, în incendiul izbucnit marţi după-amiază la mansarda unui bloc cu 11 niveluri aflat în complexul rezidenţial Confort City din sectorul 3, au fost afectate şi apartamente şi de la etajele 10, 9, 8, 7 şi 6. Pompierii au intervenit la incendiu cu 28 de autospeciale cu apă şi opt autoscări. La faţa locului au fost prezente şi trei echipaje de descarcerare şi cinci de prim-ajutor. Pe de altă parte, locatarii blocului au reclamat faptul că intervenţia la incendiu a fost întârziată din cauza faptului că pompierii nu au avut apă.

Ancuţa Petrescu, reprezentant al dezvoltatorului imobiliar care a construit blocul, a susţinut că ansamblul are autorizaţie de construire şi procese verbale de recepţie, fără de care nu ar fi putut fi făcută vânzarea apartamentelor.

Complexul rezidenţial Confort City se află pe Splaiul Unirii, la 7,6 km de Piaţa Unirii, 6,3 km de Parcul Tineretului şi la 4 km de Rin Grand Hotel. În anul 2010 ansamblul a fost dat în folosinţă. Proprietarii locuinţelor afirma că au plătit pe aceste apartamente preţuri de la 50.000 de euro, unii dintre ei dând rate lunare bancare de circa 300 de euro.