Cisco dată în judecată pentru colaborare cu dictatorii

Un grup pentru monitorizarea drepturilor omului, care a intentat anul trecut un proces împotriva Cisco Systems, acuzând firma de complicitate la torturarea practicanţilor Falun Gong din China, susţine că are dovezi suplimentare conform cărora compania de comunicaţii şi-a personalizat produsele pentru a ajuta membrii guvernului comunist chinez să monitorizeze mişcarea spirituală.

Materiale de marketing şi prezentări interne ale Cisco, vechi de peste zece ani, sugerează că compania din San José ştia că guvernul chinez vrea să folosească sistemul de cenzură Golden Shield, pentru care compania şi-a modificat produsele, în scopul persecutării practicanţilor Falun Gong. Un slide al companiei chiar împrumutase propaganda regimului chinez, definind una dintre capabilităţile produselor sale ca fiind "lupta împotriva Cultului Malefic Falun Gong şi a altor elemente ostile".

Şi chiar asta s-a întâmplat, potrivit procesului intentat împotriva Cisco şi a unor directori ai săi, inclusiv a directorului executiv John Chambers.

"Ca un rezultat direct al creării, dezvoltării şi întreţinerii tehnologiei Golden Shield de către inculpaţi, în colaborare cu autorităţile chineze, reclamanţii, practicanţii Falun Gong, au suferit abuzuri grave şi brutale, inclusiv pedeapsa cu închisoarea, tortură, tratamente crude, bătăi şi moarte nejustificată", citează depoziţia instanţei.

Proiectul Golden Shield este cunoscut sub numele de Marele Firewall al Chinei, un sistem de supraveghere şi cenzură pe scară largă, folosit de guvern pentru a filtra conţinutul de pe Internet şi a monitoriza activitatea digitală.

Partidul Comunist din China a interzis Falun Gong în 1999, începând o campanie brutală pentru a suprima fizic mişcarea, pe care o privea ca o ameninţare politică. Oficialii PCC au arestat, reţinut şi închis practicanţii pentru a-şi atinge obiectivele, şi există rapoarte credibile că cei care au refuzat să renunţe la convingerile lor au fost torturaţi sau ucişi, potrivit documentelor Departamentului de Stat.

O chestiune de răspundere

Problema juridică este dacă Cisco sau directorii săi pot fi traşi la răspundere pentru modul în care produsele sale au fost folosite, dacă aceştia erau conştienţi de intenţiile guvernului chinez şi au realizat personalizări specifice pentru a aprofunda aceste obiective. Procesul a fost înaintat în conformitate cu Legea privind protecţia victimelor torturii şi statutului privind tortura în străinătate, care permite instanţelor americane să audieze acţiunile civile formulate de cetăţeni străini.

Fundaţia pentru Drepturile Omului din Washington DC, a intentat un proces în numele unui grup de 11 persoane, majoritatea cetăţenilor chinezi rămânând anonimi.

Cisco neagă vehement acuzaţiile.

"Nu există niciun temei pentru aceste acuzaţii împotriva Cisco, şi ne-am propus să ne apărăm cu vehemenţă împotriva lor", a declarat compania într-un comunicat. "Cisco nu operează reţele în China sau în altă parte, nici nu îşi personalizează produsele în vreun fel care ar facilita cenzura sau represiunea."

Procesul iniţial a contestat ultimul punct, susţinând că Cisco a proiectat special tehnologia pentru a ajuta obiectivele de represiune ale Chinei.

Printre altele, tehnologia avea "o complexitate şi capacitate la scară mai largă decât orice echipamente anterioare," permiţând mai multor sute de agenţi speciali şi funcţionari publici de securitate "să obţină informaţii precise, cum ar fi adresele de domiciliu şi de la serviciu, achiziţiile, contactele cu alţi membri Falun Gong, activităţi anterioare Falun Gong, adrese IP şi informaţii despre familie", susţine procesul.

Terri Marsh, directorul executiv al Fundaţiei pentru Drepturile Omului, a declarat că o analiză profesională a produselor şi dovezi noi indică faptul că nivelul de personalizare a fost mult mai răspândit decât grupul bănuia iniţial.

Este clar că Cisco a luat măsuri suplimentare pentru integrarea software-ului de securitate în bazele de date ale centrelor Falun Gong, în scopul supravegherii aderenţilor, susţine ea. Aceste baze de date ofereau informaţii spitalelor de psihiatrie, sistemului de management al închisorilor, sistemelor de analiză a informaţiilor, precum şi altor agenţii guvernamentale chineze, care ar fi putut folosi datele personale pentru justificarea torturii sau anchetelor prin tortură, a adăugat ea.

"Ei au aflat tot ce s-a putut despre familiile, prietenii şi situaţiile lor financiare - construind adevărate puncte de presiune psihologică", a declarat Marsh.

Personalizare şi intenţie

Dacă personalizarea a avut loc sau nu, este un aspect semnificativ deoarece poate semnala intenţia, un factor care consolidează afirmaţiile cazului legate de sprijinirea şi săvârşirea unei infracţiuni, a declarat Marsh. Ea speră să poată depune o plângere modificată, care să includă noile dovezi şi, dacă se va cere asta, ea le va prezenta la o şedinţă programată pentru această lună.

Acesta este unul din cele două procese intentate împotriva Cisco pentru aceste acuzaţii. Electronic Frontier Foundation susţine că abilitatea de a folosi cu succes instrumentele juridice, cum ar fi Statutul Tort Alien, împotriva unei organizaţii, ar putea plasa cele două cazuri în faţa Curţii Supreme. Ei vor aborda, probabil, întrebarea: "Pot fi companiile considerate ''persoane" în scopul tragerii la răspundere în temeiul legislaţiei în domeniul drepturilor omului?

Organizaţia pentru drepturi digitale cu sediul în San Francisco a subliniat într-o postare recentă de pe blog-ul său că întrebarea în sine este surprinzătoare, prin prisma faptului că în SUA Curtea Supremă de Justiţie a stabilit la începutul anului 2010 că discursul corporativ merită aceeaşi protecţie ca şi persoanele fizice, într-o hotărâre care a revizuit normele de finanţare ale campaniilor.

"La doi ani după ce s-a decis că societăţile pot participa pe deplin la finanţarea candidaţilor în alegerile din SUA, Curtea Supremă de Justiţie va examina dacă societăţile sunt, totuşi, complet imune la afirmaţiile întemeiate conform cărora au ajutat la comiterea de abuzuri grave asupra drepturilor omului", a declarat organizaţia.

Avocaţii Cisco încearcă să întârzie procesul Fundaţiei pentru Drepturile Omului până după rezultatul unuia dintre cazurile Kiobel vs Royal Dutch Petroleum, a declarat Marsh.

După ce a devenit clar că tehnologia occidentală a fost folosită pentru a urmări dizidenţii în timpul represiunii ce a urmat revoltelor intitulate Primăvara Arabă, Parlamentul European a votat interzicerea vânzărilor în străinătate a tehnologiei de supraveghere, dacă ea va fi folosită pentru a încălca drepturile omului şi libertatea de exprimare.

În mod similar, la sfârşitul anului trecut, republicanul Chris Smith, RN.J., a introdus o legislaţie care va interzice, printre altele, exportul de tehnologie de cenzură sau de supraveghere către regimuri represive.

Găsirea unui echilibru

Jillian York, director pentru libertatea internaţională de exprimare în cadrul Electronic Frontier Foundation, a declarat că orice lege ar trebui să găsească un echilibru delicat între a permite tehnologiei occidentale să ajungă la cetăţeni care locuiesc în state opresive şi a preveni ca liderii acelor state să folosească aceste instrumente împotriva lor.

Electronic Frontier Foundation pledează pentru un program Know Your Customer (Cunoaşte-ţi clientul) care îndeamnă întreprinderile să cerceteze atent guvernele şi să renunţe la anumite vânzări când există o ameninţare credibilă că tehnologia va fi folosită în scopuri abuzive.

"Atunci când tehnologia americană sau europeană este utilizată pentru a facilita încălcarea drepturilor omului, credem că (firmele) ar trebui trase la răspundere", a spus ea.

Purtătorul de cuvânt al Cisco, John Earnhardt, a subliniat într-un e-mail că firma vinde aceeaşi tehnologie în China, în Statele Unite şi în altă parte.

"Tehnologia este coloana vertebrală pentru conectivitatea la Internet şi, ca atare, are capacitatea de a filtra sau bloca URL-uri", a scris el. "Aceasta este aceeaşi tehnologie pe care o foloseşte orice companie pentru a bloca site-urile interzise angajaţilor săi, pe care bibliotecile le interzic publicului şi pe care furnizorii de servicii le-au oprit pentru că ar distribui viruşi."