Circa 900 de francezi votaseră în România până la ora 13
alte articole
Circa 900 de francezi votaseră în România până la ora 13, a anunţat Ambasada Franţei la Bucureşti, precizând că numarul exact şi rezultatul votului de la Bucureşti vor fi date publicităţii în jurul orei 21, când se închid urnele şi în Franţa.
Anterior, un reprezentant al ambasadei declarase că în România se află circa 4.000 de francezi.
Philippe, în vârstă de aproximativ 50 de ani, este stabilit la Bucureşti de peste 10 ani, dar este în continuare interesat de politica franceză. El a mers duminică la ambasadă pentru a vota pentru Nicolas Sarkozy, spunând că, de la 18 ani, a votat întotdeauna pentru centru-dreapta.
El consideră că Sarkozy este singurul care poate conduce ţara în această perioadă dificilă şi vrea ca preşedintele să continue pe aceeaşi linie ca şi până acum.
Dacă are ceva să îi reproşeze liderului în exerciţiu, este că permite prea mulţi imigranţi, în special africani, pe teritoriul Franţei, ceea ce afectează securitatea. "Cu europenii este altceva", ţine el să precizeze.
Admiţând că economia a dominat campania electorală, el vrea ca preşedintele Franţei, oricine va fi el, să contribuie la menţinerea unui euro puternic şi a Franţei în topul principalelor economii europene.
Întrebat dacă va vota şi în al doilea tur de scrutin, el a subliniat că aceasta este "datoria oricărui cetăţean, votul ar trebui să fie obligatoriu, iar eu îmi fac întotdeauna datoria".
Corinne, în vârstă de 40 de ani, a votat pe candidatul socialist Francois Hollande, spunând că Sarkozy a dovedit deja ce poate face şi nu este suficient.
Ea consideră singura şansă a Franţei, pe plan economic, este un program concentrat pe creştere economică şi nu pe noi măsuri de austeritate.
Gustave, în vârstă de circa 50 de ani, susţine, însă, că programul lui Hollande nu este realist din punct de vedere financiar şi că bugetul Franţei nu îl poate susţine. În plus, socialistul nu a ocupat niciodată o funcţie importantă în stat şi nu şi-a dovedit capacităţile de lider, din punctul său de vedere.
Gustave vrea ca Sarkozy să respecte promisiunile de campanie, dar este conştient că nimeni nu îşi ţine toate promisiunile electorale.
Lui Sarkozy îi reproşează, însă, legea muncii. El atrage atenţia că este dificil ca Franţa să fie competitivă la nivel european, în comparaţie cu Germania de exemplu, în condiţiile în care un angajat francez costă mult angajatorul.
El admite că există un sentiment antiromâni în Franţa, din cauza romilor, care comit infracţiuni. El subliniază că acest lucru nu este valabil numai în Franţa, ci şi în alte ţări, precum Olanda şi char ţările nordice.