Cipru: Acuzaţiile privind spălarea de bani ar putea întârzia un ajutor oferit insulei în cadrul crizei euro

Discuţiile privind un plan de salvare acordat de către zona euro Ciprului pot fi amânate pe fondul acuzaţiilor, relatate de publicaţia Der Spiegel, că insula i-ar ajuta pe ruşii bogaţi să spele bani. Ciprul a negat acuzaţiile, însă este probabil ca insula să fie din ce în ce mai supusă presiunilor de a-şi reforma sectorul financiar pentru a putea primi ajutor, scrie publicaţia germană.

Negocierile cu privire la un plan de salvare pentru Cipru din partea Mecanismului european de stabilitate, fondul de salvare permanent al zonei euro, nu vor fi, probabil, finalizate până în 2013, declara recent un purtător de cuvânt al Ministerului german de Finanţe.

Ciprul a aplicat în luna iunie pentru a deveni a cincea naţiune care primeşte un ajutor în cadrul crizei monedei euro, însă de la acel apel nu s-a întâmplat mai nimic. Discuţiile dintre guvernul cipriot şi troica, formată din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, au fost blocate timp de câteva săptămâni. De asemenea, nu există niciun fel de indicii că insula ar fi dispusă să se angajeze într-un program de austeritate serios, au explicat surse de la Bruxelles.

Discuţiile ar putea fi în prezent întârziate de acuzaţiile că autorităţile cipriote au o atitudine laxă faţă de spălarea de bani. Potrivit informaţiilor obţinute de Der Spiegel şi relatate pentru prima dată în ediţia de luni, un studiu intern al agenţiei germane de informaţii externe, Bundesnachrichtendienst (BND), susţine că în băncile cipriote se află depozite ale unor investitori ruşi în valoare de 20,33 miliarde de euro. Potrivit BND, cea mai mare parte a acestor bani a fost transferată ilegal în străinătate pentru a evita autorităţile fiscale ruse. În plus, după standardele cipriote, suma este imensă având în vedere că întregul PIB anual al insulei se ridică la 17 miliarde de euro.

Luni, guvernul cipriot a negat acuzaţiile de spălare de bani. Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că Der Spiegel încearcă să afecteze reputaţia Ciprului ca locaţie de investiţii internaţionale. Insula are reglementări eficiente împotriva spălării de bani şi a aderat la legislaţia UE, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Cu toate acestea, rolul esenţial jucat de Rusia în economia cipriotă este bine cunoscut. Acest mini-stat cu doar 900.000 de locuitori este cel mai mare investitor străin direct în Rusia, datorită sumelor impresionante de bani ruseşti din băncile sale. Sistemul funcţionează în felul următor: atraşi de ratele de impozitare scăzute, ruşii bogaţi îşi transferă banii în Cipru şi apoi îi reinvestesc în Rusia, prin intermediul unor societăţi înregistrate în Cipru.

Opoziţia din Germania a cerut deja guvernului de la Berlin să abordeze problema impozitului scăzut pe corporaţii (10%) şi a acuzaţiilor privind spălarea de bani în negocierile privind un posibil ajutor acordat Ciprului, plângându-se de altfel de mult timp de paradisul fiscal din estul Mediteranei. Pe de altă parte, chiar dacă Ministerul de Finanţe german a dat asigurări că va ridica această problemă la negocieri, Eurogrupul, care include cei 17 miniştri de finanţe din zona euro, nu a avut încă vreo discuţie aprofundată cu privire la Cipru. Diplomaţii europeni se aşteaptă ca mai mulţi miniştri de finanţe europeni să insiste ca insula să ia măsuri eficiente de combatere a spălării de bani odată ce guvernul va veni cu un plan de reformă viabil.

Până în prezent, guvernul cipriot a încercat să menţină status quo-ul instigând Eurogrupul împotriva Rusiei. La summiturile europene, preşedintele Dimitris Christofias şi ministrul său de finanţe au declarat că insula poate primi ajutor din partea Rusiei, dacă UE le refuză ajutorul. La urma urmei, Kremlinul vrea ca sectorul bancar al insulei să rămână intact pentru a-şi proteja investiţiile făcute pe insulă. De altfel, Rusia a mai ajutat Ciprul încă o dată, în 2011, atunci când i-a acordat un credit de 2,5 miliarde de euro. În prezent însă, aceşti bani s-au folosit, iar guvernul rus pare reticent în a oferi alţii.

Pe de altă parte, preşedintele Christofias este reticent, din motive politice interne, să accepte ajutorul UE, deoarece acesta va fi acordat doar cu condiţia ca Ciprul să se angajeze faţă de un program de austeritate de 3 ani, care va include o reducere de 15% a salariilor din sectorul public şi privatizarea unor întreprinderi de stat. De asemenea, UE doreşte ca insula să renunţe la indexarea cu inflaţia a salariilor şi la cel de-al 13-lea salariu.

Ciprul va organiza alegeri prezidenţiale la 17 februarie şi deşi Christofias nu va mai candida, partidul să nu vrea să îşi afecteze şansele de a rămâne la putere. De altfel, alegerile reprezintă unul dintre motivele pentru care oficialii de la Bruxelles nu se aşteaptă la niciun progres în negocierile privind un ajutor acordat Ciprului înainte de 2013.