Cine îl va înlocui pe Putin, liderul de neînlocuit?

Experţii în politica rusă par să fie aproape unanim de părere că în ultima perioadă, Vladimir Putin este înconjurat în mare parte de reprezentanţi ai structurilor de forţă, care sunt susţinători ai acţiunilor desfăşurate pe teritoriul Ucrainei. Pe de altă parte, numărul oamenilor de afaceri şi a tehnocraţilor liberali s-a micşorat.

După ce în luna martie, Putin a dispărut timp de câteva zile, mass-media din întreaga lume a început să-şi pună întrebări, mass media precum DebkaFile chiar postând ştiri potrivit cărora fusese ţinta unei lovituri de stat. A devenit tată? S-a îmbolnăvit? A fost răsturnat de la putere? Şi dacă da, atunci cine îl va înlocui? Când a revenit, Putin a negat totul, spunând că fără bârfe ar fi prea plictisitor.

Întrebarea, cine ar putea totuşi să-l înlocuiască pe guvernatorul Kremlinului în viitor, îi frământă pe mulţi. Cel mai probabil, va fi cineva din anturajul său. Dar cine sunt, de fapt, oamenii care-l înconjoară pe Putin? Sistemul politic din Rusia seamănă cu o piramidă a puterii, la vârf aflându-se Putin, liderul "de neînlocuit". În realitate, însă, lucrurile sunt mult mai complicate. „Pe moment, Rusia este condusă de grupuri de interese centrate în jurul figurii lui Putin, care ar fi pentru ei ca un arbitru”, a declarat politologul Václav Lidl de la iDNES.cz.

Potrivit analistului Donald Jensen, Putin soluţionează conflictele, ajungând la compromisuri, dar uneori îi pune pe toţi unii împotriva altora, pentru a menţine echilibrul şi a nu permite nici unui grup să preia prea multă putere. În acest sistem, numit de unii analişti „Biroul Politic 2.0” sau „echipa lui Putin”, ultimul cuvânt îi aparţine mereu preşedintelui, deşi nu deţine în totalitate controlul asupra diferitor clanuri rivale.

Fortele de securitate sau civile

În prezent acest sistem se destramă din cauza crizei din Ucraina, cred unii analişti politici. Anturajul lui Putin este format din vulturii serviciilor de securitate (aşa numitele forţe de securitate), din care fac parte şeful FSB, Alexandr Bortnikov şi şeful Consiliului de Securitate, Nikolai Patruşev.

„Acest grup pune un accent mult mai mare pe răzbunare după aşa zisa înfrângere suferită de Rusia în Războiul Rece, având o sete la fel de mare de a acţiona în cazul unei ameninţări la adresa intereselor Rusiei”, a explicat Lidl.

În opinia lui Jensen, sarcina prim-ministrului Dmitri Medvedev este una pur formală, deciziile fiind luate de Kremlin. În noiembrie anul trecut, miniştrii şi funcţionarii responsabili de atenuarea crizei economice, s-au plâns că ar fi nevoiţi să aştepte luni în şir pentru a fi primiţi în audienţă la Kremlin, iar de hotărârea impunerii embargoului asupra produselor occidentale, aceştia au aflat cu câteva ore înainte să se anunţe oficial.

Reprezentanţii aripii liberale a putinismului (aşa numiţii civiliki), cum ar fi Dmitri Medvedev şi consilierul prezidenţial pe Abhazia, Osetia de Sud şi Ucraina, Vladislav Surkov, nu se gândesc nici ei să renunţe cu uşurinţă. Potrivit lui Jensen, ei au susţinut armistiţiul de la Minsk, relatează inosmi.ru.

Reprezentanţii serviciilor speciale, cei care au sprijinit de la bun început atacul deschis asupra Ucrainei şi recunoaşterea independenţei aşa numitei Novorossia, sunt acum dezamăgiţi de războiul care se duce „fără nici o tragere de inimă”.

„Putin traversează perioade foarte dificile. Este criticat de ambele părţi, şi de vulturi şi de liberali. Mulţi de la Kremlin sunt de părere că Rusia ar fi trebuit să ia o poziţie mult mai dură”, a declarat încă în ianuarie pentru Bloomberg, Olga Kryshtanovskaya, expert în aparatul rus de securitate.

Oligarhii sunt furioşi la culme, dar nu îndrăznesc să-l critice pe Putin

Antreprenorii, a căror afaceri au suferit de pe urma scăderii bruşte a rublei şi a sancţiunilor din Vest, sunt cei mai îngrijoraţi din cauza războiului care durează şi până acum în Ucraina. 21 cei mai bogaţi oameni din Rusia au pierdut anul trecut 61 de miliarde de dolari, cam un sfert din ceea ce deţineau.

Însă degeaba se plâng. Expertul politic Serghei Markov este de părere că în perioada de criză, Putin afişează o atitudine foarte suspectă faţă de oamenii de afaceri, care şi-au dobândit averile datorită legăturilor strânse cu regimul său. Elita de afaceri a Rusiei s-a trezit în afara sferei de conducere.

Putinism

Principalele caracteristici ale putinismului ar fi cultul personalităţii lui Putin, capitalismul de stat, xenofobia, accentul pe ortodoxie şi dorinţa de restabilire a mesianismului rusesc.

„Regimul lui Putin nu este decât o reacţie conservatoare la perioada turbulentă a anilor '90. Scopul lui Putin şi celor din jurul lui a fost consolidarea şi centralizarea puterii de stat, asigurarea financiară a serviciilor de securitate şi armatei, deţinerea controlului asupra anumitor întreprinderi cheie şi nu în ultimul rând, restabilirea statutului de suveranitate al Rusiei”, subliniază analistul Václav Lidl, dând asigurări că cel mai important aspect rămâne totuşi continuitatea regimului după Putin.

Oamenii de afaceri, strâns legaţi de Kremlin, sunt conştienţi că pentru averile lor de miliarde îi sunt datori lui Putin, motiv pentru care nimeni nu îndrăzneşte să-l critice direct. În acelaşi timp, nimeni nu vrea să suporte pierderi financiare din cauza ambiţiilor lui Putin.

„Deşi au o atitudine critică faţă de Putin, nu au curaj să-l atace, pentru că pot fi distruşi cu uşurinţă, lucru care pune şi mai multă presiune peste ei”, consideră analistul şi fostul consilier al lui Putin în primele sale două mandate de la Kremlin, Gleb Pavlovsky.

Printre oligarhii care au suferit pagube enorme din cauza sancţiunilor, se numără şi fraţii Arkady şi Boris Rotenberg, pierzând, după anexarea Crimeei, peste 3 miliarde de dolari. Arkady şi-a mai pierdut şi vila de lux din Italia, în valoare de 28 mln de euro. Regimul rus, a încercat totuşi să-i despăgubească - compania lor se ocupă de construcţia podului din Crimeea.

Ghenady Timchenko, persoană influentă în afacerile petroliere, a fost şi el atins de sancţiuni. Anul trecut, acesta ar fi declarat că „suferă” din cauza preşedintelui, iar de teamă să nu fie arestat (fiind suspectat de americani în spălare de bani), nu-şi poate vizita familia care locuieşte în Elveţia. Cu toate acestea, el continuă să-l susţină pe Putin.

Potrivit unor surse bine informate, oligarhii se sacrifică pentru noul val de consolidare a puterii, care a început în primăvara anului trecut.

„Acum prietenia şi loialitatea nu înseamnă nimic. Pentru ce ar avea Putin nevoie de prieteni, dacă este susţinut de 85 % din populaţie”, a mărturisit pentru Bloomberg, fostul miliardar Serghei Pugachev, care de trei ani locuieşte în Marea Britanie, fiind acuzat de fraudă în Rusia.