Chişinăul virează din nou spre stânga: un analist român acuză Moscova de dezbinarea puterii în R. Moldova

Republica Moldova se confruntă deja de o săptămână cu un parlament şi un guvern neviabile. Criza politică ar putea duce la demisia guvernului şi la noi alegeri parlamentare, punând sub semnul întrebării inclusiv perspectiva obţinerii statutului republicii de membru asociat în Uniunea Europeană (UE). În acest context, forţele de stânga din Republica Moldova pregătesc un referendum pentru aderarea republicii la Uniunea Vamală. Potrivit cotidianului Nezavisimaia Gazeta, Bucureştiul acuză Moscova de virajul republicii dinspre Vest spre Est.

Republica Moldova se îndreaptă spre alegeri anticipate, iar 'povestea de succes' cu care s-ar fi putut încheia integrarea ei în UE s-a sfârşit, este de părere Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei României, fost consilier al preşedintelui Republicii Moldova.

În opinia lui Dungaciu, situaţia nu poate fi îndreptată nici măcar de vizita pe care au întreprins-o săptămâna aceasta la Chişinău miniştrii de externe britanic, suedez şi polonez. 'Atmosfera de tensiune internă este atât de adâncă, încât în acest moment nu există şanse de însănătoşire, cu atât mai mult cu cât UE se pregăteşte să includă Republica Moldova nu în tandem cu ucraina, ci în pachetul cu Georgia şi Armenia, subliniază Dungaciu, citat de mass-media de la Chişinău.

Potrivit analistului român, blocarea proiectului european al Chişinăului a fost făcut 'cu sprijinul direct sau indirect al celui mai important beneficiar al acestui eşec - Moscova'. Dan Dungaciu atenţionează că Rusia a plasat în regiune 'o serie de proiecte care sunt gata să explodeze', cu scopul de a 'hăitui România într-o perspectivă pe termen scurt şi mediu'. Lupta geopolitică de la graniţa euro-atlantică a României nu s-a încheiat, ci doar a intrat într-o nouă fază, afirmă analistul.

Totul a început de la o partidă de vânătoare la care au participat înalţi oficiali ai Republicii Moldova, inclusiv deputaţi, judecători şi procurori, şi în timpul căreia a fost ucis unul dintre participanţi, lucru care a fost făcut public de liderul mişcării 'Antimafia', Sergiu Mocanu. Acesta a dezvăluit numele 'vânătorilor', care s-au dovedit a fi reprezentanţi ai partidelor Democrat şi Liberal, care făceau parte din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE).

După cum afirmă fostul vicepremier Victor Stepaniuc, în spatele ambelor partide se află oligarhul Vladimir Plahotniuc, care practic conduce Partidul Democrat, al cărui lider oficial este preşedintele parlamentului Marian Lupu. Până de curând Plahotniuc a fost prim-vice al lui Lupu, însă premierul Vlad Filat a obţinut demisia lui, anunţând retragerea din AIE a Partidului Liberal-Democrat, pe care îl conduce. Liberal-democraţii au fost sprijiniţi de comunişti, oligarhul a fost scos din parlament, iar alianţa s-a destrămat.

'Filat insistă asupra reanimării alianţei, însă în condiţiile sale: el vrea să controleze în totalitate guvernul şi în acest fel să monopolizeze puterea', declară pentru Nezavisimaia Gazeta fostul ministru al apărării Anatol Plugaru. De altfel, în opinia sa, în actuala situaţie aceasta nu este cea mai rea variantă: poporul va şti pe cine să dea vina în mod concret pentru promisiunile care nu au fost onorate. Plugaru este de părere că menţinerea AIE va permite evitarea de noi alegeri parlamentare şi menţinerea vectorului de integrare în UE.

Dacă Filat va rămâne la putere, viitorul său politic va depinde de rezultatele integrării europene, subliniază Victor Stepaniuc. 'Dacă la toamnă, după cum se estima, Republica Moldova va obţine regimul fără vize cu UE sau vor fi semnate documente privind statutul de membru asociat acordat republicii, poziţiile lui Filat se vor consolida. În caz contrar, vor fi noi alegeri parlamentare, pe care le vor câştiga forţele de stânga', prognozează Stepaniuc. În acest caz, vectorul de integrare ar republicii s-ar putea schimba din nou, cu atât mai mult cu cât, după cum arată sondajele de opinie, majoritatea cetăţenilor moldoveni doresc aderarea republicii la Uniunea Vamală, de care mulţi îşi leagă speranţele la un loc de muncă şi câştiguri mai bune.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, populaţia Republicii Moldova a simpatizat întotdeauna în majoritate forţele de stânga, iar faptul că AIE, formată din trei partide preponderent de dreapta, s-a menţinut la putere trei ani este în primul rând meritul UE şi SUA, care au ajutat puterea de la Chişinău cu granturi. Republica Moldova a fost declarată lider al programului 'Parteneriatul Estic', iar Chişinăul spera că primească deja în această toamnă statutul de membru asociat al UE.

Cu toate acestea populaţia nu a obţinut niciun fel de dividende de la o asemenea reuşită a puterii de la Chişinău: zilele trecute locuitorii au constatat că împreună cu zăpada s-a 'topit' şi asfaltul. Unde s-au dus banii europeni destinaţi reparaţiei de drumuri este puţin probabil să se afle vreodată, la fel ca şi toate amănuntele legate de 'vânătoarea boierilor'.

Între timp, situaţia îi îngrijorează pe partenerii occidentali ai Chişinăului. În viitorul apropiat este planificată o întrevedere între preşedintele republicii Nicolae Timofti şi liderii fostei alianţei. La întrevedere vor participa şeful misiunii UE şi ambasadorul SUA în republică. Se va încerca menţinerea actualului format al puterii, în scopul menţinerii vectorului european. Se estimează că europenii şi americanii vor reuşi să-i convingă pe foştii parteneri din alianţă să încheie un armistiţiu temporar, până la noi alegeri, care potrivit legii ar trebui să aibă loc în 2015. Cu toate că, marţea aceasta, liderul liberal Mihai Ghimpu a spus care este condiţia sa pentru reîntregirea alianţei: demisia premierului Filat.

În acelaşi timp, Vlad Filat încearcă să negocieze cu Bruxellesul garanţii privind obţinerea statutului de membru asociat pentru republică. Motive de îngrijorare există: preşedintele parlamentului Marian Lupu a anunţat public suspendarea planurilor europene ale Republicii Moldova, lucru confirmat şi de ministrul de externe Iurie Leancă.

O părere asemănătoare are şi Dan Dungaciu: Republica Moldova 'nu are nicio şansă să semneze ceva' la summitul 'Parteneriatului Estic' de la Vilnius. 'Republica Moldova şi-a asumat o sarcină mult mai grea decât putea duce, iar aceasta este cea mai mare greşeală diplomatică a sa', conchide Dungaciu. Totodată, analistul şi-a exprimat regretul că România nu poate ajuta Republica Moldova, deoarece 'nu are suficient prestigiu'.

Între timp, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova se pronunţă pentru alegeri parlamentare anticipate, iar Partidul Socialist a început strângerea de semnături pentru desfăşurarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală, subliniază Nezavisimaia Gazeta.