Chişinăul atenţionează Kremlinul: Influenţa Rusiei se termină la Nistru (presa rusă)

Republica Moldova vede în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) un scut pentru securitatea sa, a declarat unul dintre liderii Alianţei pentru Integrare Europeană, aflată la putere în republică, Mihail Ghimpu, precizând că sursa pericolului o constituie 'ocupaţia rusească'. De asemenea, ministrul afacerilor externe al republicii, Iurie Leancă, a respins solicitarea Moscovei de a deschide un consulat al Rusiei în Transnistria. Aceste declaraţii s-au făcut auzite în ajunul vizitei la Chişinău a reprezentantului special al preşedintelui Rusiei în problema transnistreană, Dmitri Rogozin. În opinia unor politicieni ruşi şi transnistreni, Chişinăul vrea să-i demonstreze Kremlinului că influenţa Rusiei în regiune se termină la Nistru.

Republica Moldova 'nu poate exista fără o asemenea umbrelă precum este NATO', a declarat Ghimpu pentru Europa Liberă. 'Mai devreme sau mai târziu Moldova va trebui să adere la NATO, pentru că în caz contrar ea nu va putea exista ca stat', a opinat liderul liberal, care a participat la cea de-a 58-a sesiune a Adunării Parlamentare a NATO, desfăşurată la Praga. Acolo, Mihai Ghimpu a îndemnat Rusia să plece din Transnistria şi să-şi retragă nu doar Grupul Operativ al Forţelor Ruseşti, ci şi pacificatorii. În opinia politicianului, desfăşurarea sistemului american antirachetă în Europa este şi în interesul Republicii Moldova. 'Ţările în care sunt amplasate elemente ale acestui scut au suferit de pe urma ocupaţiei ruse', a explicat Ghimpu, amintind în acest sens de România şi Polonia.

La rândul său, ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat la Chişinău că un consulat al Rusiei nu poate fi deschis la Tiraspol. El şi-a exprimat speranţa că scopul apropiatei vizite a lui Rogozin în republică constă în participarea la lucrările Comisiei interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică, nu în deschiderea unui asemenea consulat.

În ceea ce priveşte dialogul dintre Chişinău şi Moscova, în cadrul lui vor fi abordate şi probleme precum preţul la gaz pentru Republica Moldova şi datoria la gaz a Transnistriei. Ministrul economiei din Republica Moldova, vicepremierul Valeriu Lazăr, a subliniat că datoria transnistreană s-a format în virtutea unei scheme lipsite de transparenţă, fiind pusă pe umerii întreprinderii ruso-moldoveneşti 'Moldovagaz'. Valeriu Lazăr a subliniat că Republica Moldova este interesată nu într-un preţ mic la gaz, ci în unul corect.

Cu noi declaraţii a venit şi ministrul reintegrării al Republicii Moldova, vicepremierul Eugen Carpov, subliniază Kommersant. Carpov a remarcat lipsa de deschidere a Tiraspolului de a face paşi de apropiere în direcţia Chişinăului. 'Toate acţiunile noastre vizează o apropiere şi noi încercăm să le explicăm acest lucru colegilor noştri transnistreni. În acelaşi timp, există anumite tendinţe, când pe malul stâng al Nistrului sunt formulate priorităţi precise îndreptate în alte direcţii', a declarat ministrul, referindu-se, potrivit Kommersant, la Rusia.

De altfel, se poate constata: cu cât mai mult se vorbeşte la Chişinău despre integrarea europeană şi nord-atlantică, cu atât mai ferm sunt puse accentele la Tiraspol. Recent, 'preşedintele' şi 'ministrul de externe' din republica separatistă, Evgheni Şevciuk şi Nina Ştanski, au declarat: Transnistria s-a orientat întotdeauna spre Rusia şi nu intenţionează să schimbe această orientare.

Contradicţiile dintre părţile conflictului transnistrean continuă să se aprofundeze pe fondul atitudinilor tot mai pronunţate ale autorităţilor de la Chişinău, care caută protecţie 'sub umbrela NATO'. Însă, după cum remarcă Nezavisimaia Gazeta, integrarea în această structură înseamnă renunţarea de către Republica Moldova la statutul său neutru, fapt care la Tiraspol este interpretat ca un drept al său de a-şi face propria alegere.

Probabil, pentru a scădea tensiunile din jurul Transnistriei şi a poziţiei Rusiei în ceea ce priveşte regiunea, preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, l-a invitat pe Dmitri Rogozin la un club de bowling, unde să discute totul liniştit. La partidă au mai fost invitaţi o serie de ambasadori acreditaţi la Chişinău.

Vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin în Republica Moldova se va desfăşura în perioada 16-17 noiembrie. Pentru început Rogozin se va afla la Chişinău, după care se va duce la Tiraspol, precizează cotidianul rus.