Chişinău aplică sancţiuni europene împotriva Rusiei. Pe listă, ruşi cu rădăcini în R. Moldova şi Transnistria

Republica Moldova s-a alăturat celui mai mare pachet de sancţiuni europene împotriva Federaţiei Ruse în raport cu acţiunile de „subminare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, notează Europa Liberă. Măsurile restrictive vizează sute de persoane, inclusiv originare din Republica Moldova sau care au activat în regiunea stângă a Nistrului.

Decizia a fost luată la o săptămână după ce Comisia Europeană a cerut autorităţilor de la Chişinău, în raportul privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, să se alinieze mai multor sancţiuni europene împotriva Rusiei.

Astfel, ordinul semnat de ministrul de Externe şi Integrare Europeană, Nicu Popescu, pe 16 noiembrie, prevede alinierea Republicii Moldova la şapte măsuri restrictive internaţionale ale Uniunii Europene, printre care şi cel mai mare pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, introdus încă în anul 2014, odată cu anexarea Crimeei, şi actualizat ultima dată în septembrie 2023.

Potrivit sursei citate, pe lista persoanelor sancţionate se regăsesc mai mulţi oligarhi ruşi din anturajul liderului de la Kremlin Vladimir Putin: Alişer Usmanov, Oleg Deripaska, Arkadi Rotenberg, Ghenadi Timcenko, etc.; membri ai guvernului: ministrul Apărării, Serghei Şoigu, foşti comandanţi ai armatei ruse în timpul invaziei asupra Ucrainei, printre care şi Serghei Surovikin, aşa-numiţi miniştri din republicile nerecunoscute din regiunile estice ucrainene ocupate de ruşi Doneţk şi Luhansk, dar şi conducători numiţi de Moscova în Crimeea anexată.

De asemenea, printre persoanele sancţionate se numără şi fostul preşedinte ucrainean Victor Ianukovici, dar şi liderul grupului de mercenari „Wagner”, Evgheni Prigojin, care ar fi murit în această vară în urma unui „accident” aviatic.

Tot acolo se regăsesc şi bănci, partide politice, întreprinderi militare, companii de construcţii din Federaţia Rusă, precum şi persoane fizice sau entităţi juridice din Iran, care au produs componente sau au livrat drone UAV folosite de ruşi în războiul din Ucraina, scrie Europa Liberă.

În pachetul de sancţiuni la care se alătură în prezent şi Chişinăul sunt de asemenea persoane care fie s-au născut în Republica Moldova în perioada sovietică, fie au activat în diferite structuri din regiunea transnistreană.

Astfel, Serghei Aksionov, liderul Crimeei anexate de Federaţi Rusă, născut la Bălţi în 1972, a fost inclus în mai multe liste de sancţiuni ale Australiei, Belgiei, Canadei, UE, SUA, Franţei, Marii Britanii, Ucrainei, Japoniei şi Elveţiei.

Aksionov a fost ales „prim-ministru” al Crimeei în aşa-numita „radă” din Crimeea, la 27 februarie 2014, în prezenţa soldaţilor pro-ruşi înarmaţi. „Alegerea” acestuia a fost declarată neconstituţională de către preşedintele ucrainean interimar, Oleksandr Turcinov, la 1 martie 2014.

Serghei Aksionov a făcut lobby activ pentru „referendumul” din 16 martie 2014 pentru integrarea Crimeei în Federaţia Rusă şi a fost unul dintre semnatarii „tratatului de aderare a Crimeei la Federaţia Rusă”, din 18 martie 2014, notează sursa citată.

La 9 aprilie 2014, a fost numit „şef” interimar al aşa-numitei Republici Crimeea de către preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, iar la 9 octombrie 2014, a fost „ales” în calitate de „şef” şi „reales” în această funcţie în septembrie 2019.

Tatăl lui Serghei Aksionov, Valeri, căpitan în rezervă al armatei sovietice din Transnistria, a devenit în septembrie 2014, deputat al aşa-numitului consiliu de stat din Crimeea, a primit medalia „Pentru apărarea republicii Crimeea” şi este membru al partidului „Rusia Unită”.

În lista de sancţiuni la care se alătură Republica Moldova este şi „generalul transnistrean” Vladimir Antiufeev, supranumit şi „cardinalul din umbră” al Republicii Populare Doneţk (DNR), fiind sancţionat de UE, SUA, Canada şi Japonia în 2014, după care şi de Marea Britanie şi Ucraina – în 2022, se arată în materialul Europei Libere.

În anii ’90, Antiufeev a fost transferat la Tiraspol unde a preluat şefia ministerului securităţii de stat (MGB). Potrivit Novaya Gazeta, până atunci, Antiufeev a participat la formarea unor structuri similare în alte republici separatiste, cum ar fi Abhazia şi Osetia de Sud.

Antiufeev a fugit la Moscova în 2012, când pe numele său a fost pornit un dosar penal pentru „depăşirea atribuţiilor”, după ce Evgheni Şevciuk l-a înlocuit pe Igor Smirnov la conducerea regiunii transnistrene.

În 2014, Antiufeev, care susţine că este „specialist în crearea de la zero a instituţiilor de securitate în republici tinere”, a devenit vicepremier al „Republicii Populare Doneţk” (DNR). El numea teritoriile recucerite de armata ucraineană „teritorii ale DNR ocupate de Ucraina” şi promitea că Rusia „le va elibera”.

Un alt personaj sancţionat de UE, SUA, Ucraina, Australia, Japonia, Elveţia, Canada şi Marea Britanie, este Vladimir Konstantinov, născut la 11 noiembrie 1956 în satul Vladimirovca, din raionul Slobozia, regiunea transnistreană.

În calitatea sa de preşedinte al aşa-numitului consiliu suprem al „republicii autonome Crimeea”, Konstantinov a jucat un rol important în deciziile luate de această structură privind organizarea „referendumului” din Crimeea. În martie 2014, acesta a îndemnat locuitorii din regiune să voteze în favoarea „independenţei” Crimeei, fiind şi unul dintre semnatarii „tratatului privind aderarea Crimeii la Federaţia Rusă” din 18 martie a aceluiaşi an.

Şi „ministrul” educaţiei şi ştiinţelor din DNR, Mihail Kuşakov, vine din regiunea transnistreană, unde a lucrat mult timp la Universitatea din Tiraspol „Taras Şevcenko” şi a fost, în ultimă instanţă, prorector. Acesta a fost inclus în lista de sancţiuni europene în aprilie 2022. În 2021, Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) anunţa că el ar fi cetăţean rus şi reprezentant al serviciilor secrete ruse.

Fost deputat în Duma de Stat de la Moscova şi preşedinte al Comisiei privind dezvoltarea complexului militaro-industrial al Federaţiei Ruse, Alexandr Babakov s-a născut la Chişinău, în 1963. Acesta este membru proeminent al Partidului „Rusia Unită” şi om de afaceri cu investiţii considerabile în Ucraina şi Crimeea anexată de Federaţia Rusă.

La 20 martie 2014, Babakov a votat pentru aprobarea legii privind „acceptarea în Federaţia Rusă a republicii Crimeea” şi formarea în cadrul Federaţiei Ruse a unor noi entităţi federale – „Republica Crimeea şi oraşul cu statut federal Sevastopol”.

Sancţiunile prevăd că persoanele din listă nu pot intra în ţara care s-a aliniat măsurilor restrictive, iar activele lor pe teritoriul ţării respective sunt îngheţate. În martie 2023, Republica Moldova a impus primele sancţiuni nominale împotriva unor cetăţeni ruşi în legătură cu agresiunea contra Ucrainei, aliniindu-se treptat la măsurile restrictive europene.