China ştia dinainte de desfăşurarea trupelor nord-coreene care să lupte de partea Rusiei pe frontul ucrainean [Expert]

După ce Coreea de Nord a trimis mii de soldaţi să lupte alături de armata rusă pe frontul din Ucraina, Beijingul a ieşit rapid în faţă pentru a declara că nu ar fi avut cunoştinţă de parteneriatul tot mai strâns dintre Kremlin şi Phenian.

În acest context, Statele Unite au încercat să facă presiuni asupra Chinei pentru a descuraja Coreea de Nord să ia parte activă la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Cu toate acestea, observatorii sunt sceptici cu privire la semnalele Chinei, considerând că acordul de desfăşurare a trupelor nord-coreene pe câmpurile de luptă din Ucraina nu ar fi putut trece fără ştirea Beijingului.

Principalul aliat al Coreei de Nord, China, menţine regimul totalitar al lui Kim Jong-un pe linia de plutire. De asemenea, Beijingul furnizează Rusiei bunuri în valoare de miliarde de euro, având un rol din ce în ce mai important în capacitatea Moscovei de a purta un război împotriva Ucrainei.

„Contrar a ceea ce spune China în mod oficial [...] nu cred că Phenianul ar fi surprins China trimiţând trupe fără să discute în prealabil”, a declarat Mathieu Boulegue, senior fellow la think tank-ul Center for European Policy Analysis (CEPA), pentru The Kyiv Independent.

El a respins mesajele diplomatice ale Beijingului etichetându-le ca fiind o „mare mascaradă”.

China şi Coreea de Nord - apropiate ca "buzele şi dinţii"

Dictatorul chinez Mao Zedong a spus odată că ţara sa natală şi Coreea de Nord sunt la fel de apropiate ca "buzele şi dinţii".

Coreea de Nord reprezintă o zonă tampon utilă între China şi aliaţii SUA din Asia de Est. Prăbuşirea regimului lui Kim Jong-un ar determina, de asemenea, milioane de refugiaţi să treacă graniţa în China, creând o problemă socioeconomică semnificativă pentru Beijing.

„Fără consimţământul Chinei, nu ar exista un regim nord-coreean”, a afirmat Boulegue.

La peste o jumătate de secol de la comentariile lui Mao, Beijingul continuă să fie singura salvare a Phenianului. Afacerile cu China reprezintă mai mult de 90% din cifra de afaceri totală a Coreei de Nord. Când cele două ţări şi-au închis graniţa în 2020 din cauza pandemiei Covid-19, economia Coreei de Nord a scăzut cu 4,5%.

Dar relaţia nu a fost întotdeauna lină.

China a început să dezvolte legături economice cu Coreea de Sud, care este acum al treilea partener comercial al Beijingului.

De asemenea, Beijingul şi-a arătat nemulţumirea faţă de programul nuclear nord-coreean. China a dat dovadă de reţinere în retorica sa nucleară şi ar fi descurajat Moscova să utilizeze arme nucleare.

Ocolirea Beijingului

La 31 octombrie, Coreea de Nord a testat o rachetă intercontinentală într-o demonstraţie ostentativă a capacităţilor sale nucleare. Phenianul a declarat Coreea de Sud un „stat ostil”, renunţând la politica oficială anterioară de „reunificare paşnică”.

În ultima vreme, Phenianul se bazează din ce în ce mai mult pe sprijinul Moscovei, după ce a început să livreze arme şi trupe Rusiei pentru invazia acesteia în Ucraina.

Ucraina şi SUA consideră că, în schimbul armelor şi trupelor, Coreea de Nord a obţinut sprijin financiar pentru economia sa sărăcită, precum şi tehnologie pentru programul său nuclear. Kim ar putea, de asemenea, să aprecieze şansa de a-şi testa luptătorii pe un câmp de luptă modern.

Potrivit Ucrainei, Coreea de Nord a trimis 12.000 de soldaţi în Rusia, primii soldaţi fiind aşteptaţi să se alăture luptei în noiembrie.

„Partea chineză nu este la curent cu situaţia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian.

Moscova şi Phenianul au ţinut într-adevăr Beijingul pe dinafară, iar conducerea chineză are motive să fie nemulţumită.

Jan Svec, cercetător în domeniul Chinei la Institutul de Afaceri Internaţionale din Praga, spune că Beijingul ar putea fi îngrijorat de o „cooperare militară mai strânsă a Coreei de Sud şi Japoniei cu SUA şi NATO” ca urmare a acestui fapt.

„În acelaşi timp, Coreea de Nord poate deveni mai dependentă de Rusia şi, astfel, mai puţin dependentă de China, lăsând China cu mai puţine pârghii”, a declarat expertul.

„Coreea de Nord doreşte tehnologie militară şi de rachete avansată, dar obiectivul mai larg de a semnala existenţa unei coaliţii anti-occidentale - care nu se va disipa - este, de asemenea, important. Rusia a oferit Coreei de Nord un sprijin neclintit în cadrul Consiliului de Securitate al ONU în ultimul an, o manevră care satisface atât interesele Rusiei, cât şi pe cele ale Coreei de Nord”, a declarat Edward Howell, expert în Coreea de Nord la Universitatea Oxford.

Potrivit lui Howell, „China nu va fi mulţumită de afirmaţiile repetate ale Coreei de Nord potrivit cărora 'prietenul său numărul unu' este Rusia”.

Cu toate acestea, Boulegue, care se concentrează pe relaţiile de securitate ruso-chineze, crede că este puţin probabil ca Phenianul şi Moscova să ia astfel de măsuri de escaladare fără aprobarea tacită a Beijingului.

„Ei (China) au obţinut probabil ceva de la Rusia în termeni de compromis. O altă întrebare este: ce au primit în schimb?”, a declarat expertul.

Boulegue subliniază că, în ciuda posturii sale diplomatice, China sprijină de mai mulţi ani indirect agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Deşi nu furnizează în mod deschis arme Rusiei, Beijingul este un partener-cheie în războiul Moscovei, furnizându-i produse cu dublă utilizare (atât în scopuri civile, cât şi militare) care menţin în funcţiune industria de armament rusă şi ajutând-o să reziste sancţiunilor occidentale.

Din perspectiva Beijingului, un astfel de „război indirect” în Ucraina creează un „fragment ieftin şi eficient care ne ţine ocupaţi pe noi (Occidentul)”, în timp ce îşi păstrează mâinile curate, susţine Boulegue.

„Iar Coreea de Nord face cu siguranţă parte din această strategie indirectă”.

Beijingul rămâne alături de aliaţii săi

Principalii susţinători ai ideii că Beijingul este nemulţumit de Coreea de Nord subliniază interesele economice ale Chinei în Europa şi dorinţa de stabilitate regională.

China nu ezită să se confrunte cu SUA, în special când vine vorba de Taiwan, dar evită în general să antagonizeze UE, bucurându-se de schimburile comerciale profitabile şi încercând să submineze legătura dintre cele două părţi ale Atlanticului.

Dar Occidentul a numit deja China drept vinovată de războiul din Rusia, subliniind rolul chinez în timpul ultimului summit NATO. Statele Unite şi UE au impus, de asemenea, sancţiuni împotriva companiilor chineze.

Şi totuşi Beijingul nu pare îngrijorat.

„Nu cred că acesta (transferul trupelor nord-coreene) este un pas decisiv care ar duce la o schimbare semnificativă a atitudinii Chinei faţă de Coreea de Nord sau Rusia”, opinează Svec.

În timp ce SUA ar fi făcut apel la China pentru a descuraja Coreea de Nord să îşi trimită trupele să lupte în Ucraina, este puţin probabil ca această cerere să aibă mai mult succes decât cele făcute în ultimii doi ani şi jumătate de război.

Boulegue spune că Occidentul nu are pârghii pentru a face presiuni asupra Coreei de Nord prin intermediul Chinei.

În acelaşi timp, expertul este de părere că trupele nord-coreene slab instruite şi echipate nu vor fi niciun fel de „schimbător strategic de joc” pe câmpul de luptă. El se aşteaptă ca Moscova să le menţină în principal în roluri de sprijin pentru a preveni pierderi grele în rândul armatei ruse.

Aruncarea trupelor nord-coreene în atacurile de tip „val uman” cu care trupele ruseşti se confruntă zilnic „nu va fi de bun augur pentru relaţiile (Rusiei) cu China şi Coreea de Nord”, conchide el.