China începe să construiscă cel de-al treilea portavion
alte articole
La mai puţin de un an după ce China a finalizat primul portavion de producţie internă şi cu doar câteva luni înaintea începerii testărilor în apă al celui de-al doilea portavion, deja se vorbeşte despre destinaţia celui de-al treilea portavion construit în interiorul ţării.
În afară de cele trei portavioane fabricate, China mai deţine portavionul Liaoning, o navă sovietică veche de câteva decenii pe care Beijingul a cumpărat-o din Ucraina şi a recondiţionat-o pentru a fi folosită în operaţiuni.
Portavionul chinez Type 001A a fost trimis în largul mării pentru testări în aprilie 2017, în timp ce portavionul Type 002 ar urma să facă acelaşi lucru în câteva luni, a precizat vineri publicaţia chineză Global Times. Portavionul Type 002 aparent este similar portavionului Liaoning şi include o rampă specială la prora navei de unde pot decola avioanele.
Noul portavion Type 003 urmează să depăşească limitele aviaţiei navale chineze. “Fabricarea noului portavion va fi mai complicată şi mai provocatoare decât a celorlalte două nave”, a precizat o sursă militară pentru South China Morning Post. Fabricarea portavionului Type 003 are loc la şantierul naval Jiangnan din Shanghai, a precizat publicaţia.
“Încă se lucrează la carcasa portavionului, lucru care va dura probabil aproximativ 2 ani”, a mai afirmat oficialul pentru South China Morning Post.
Un obiectiv al Type 003 este acela de a folosi un sistem de lansare electromagnetic, sistem pentru care Marina SUA a avut nevoie de mulţi ani pentru a-l perfecţiona. Marina SUA a finalizat doar anul trecut primul test reuşit al unui avion F/1-18 Super Hornet care decolează cu propulsie electromagnetică.
Ambiţia Chinei este aceea de a avea patru grupuri de luptă (fiecare conţinând un portavion) care să opereze în cadrul Marinei Armatei de Eliberare a Poporului începând cu 2030. Portavionul Liaoning este în prezent singurul portavion în flota chineză, dar Type 001A urmează să fie dat în folosinţă la sfârşitul acestui an.
Planul Beijingului de a produce cel de-al treilea portavion a fost anunţat pe fondul amplificării tensiunilor în disputata Mare a Chinei de Sud, unde statul comunist revendică mari zone. De asemenea, Vietnamul, Filipine, Taiwanul, Malaezia şi Brunei consideră că au drepturi asupra unor porţiuni ale acestei mări.
Pentru a-şi consolida campania de revendicări agresive, Beijingul a construit în Marea Chinei de Sud mai multe insule artificiale şi unele dintre acestea au început să fie echipate cu instalaţii militare. Mai mult, Beijingul a anunţat intenţia de a construi o centrală nucleară în disputata regiune maritimă.
La rândul său, SUA şi-a folosit prezenţa militară în regiune pentru a-şi exprima temerile legate de revendicările teritoriale ale Beijingului în Marea Chinei de Sud.
În octombrie 2017, trei nave americane, USS Chafee, un distrugător cu rachete ghidate din clasa Arleigh Burke au navigat pe lângă Insulele Paracel pentru a provoca “revendicările maritime excesive” ale Chinei în regiune.
În timp ce China, Taiwan şi Vietnam susţin că Insulele Paracel din Marea Chinei de Sud le aparţin, oficiali ai armatei americane au susţinut de mult timp că regiunea ar trebui să fie deschisă, pentru a trece prin zonă şi alte naţiuni. De altfel, SUA a acuzat regimul comunist chinez în mai multe rânduri că doreşte să militarizeze această zonă.
Prin Marea Chinei de Sud se desfăşoară anual un comerţ maritim în valoare de 4-5 trilioane de dolari şi se crede că zona deţine minerale profitabile.