China: Gigantul Evergrande avertizează asupra riscului crescut de incapacitate de plată a creditelor şi lipsă de lichiditate

După ce George Soros a avertizat că regimul chinez se va confrunta cu o criză financiară majoră, scriind într-un editorial al Financial Times că boom-ul imobiliar al Chinei se apropie de sfârşit şi că Evergrande - cea mai mare companie imobiliară cu peste 300 miliarde USD în datorii, supranumită Lehman Brothers al Chinei - "este îndatorată peste măsură" şi în pericol de neplată, lucrurile par într-adevăr să stea prost, potrivit Zerohedge.

Apoi nu este vorba doar de Soros - peste noapte, compania însăşi, a cărei situaţie s-a deteriorat constant în ultimele 12 luni - a avertizat că riscă să dea faliment din cauza împrumuturilor masive, dacă efortul său de a obţine lichidităţi nu va da roade. Ştirea a generat evoluţii pe piaţa de obligaţiuni.

"Grupul are riscuri de neplată a obligaţiilor şi penalizărilor generate de litigii în afara desfăşurării normale a activităţii sale", a declarat marţi compania din Shenzhen, într-o declaraţie a veniturilor. „Acţionarii şi potenţialii investitori sunt sfătuiţi să fie prudenţi atunci când tranzacţionează valorile mobiliare ale grupului.”

Compania, care are probleme de lichiditate, a declarat că explorează vânzarea de obligaţiuni ale unităţilor de vehicule electrice şi servicii imobiliare listate, precum şi ale altor active, caută să aducă noi investitori şi să reînnoiască împrumuturile contractate.

Cu toate reducerile masive făcute pentru a furniza rapid apartamentele deţinute - dezvoltatorul intenţionează să vândă sediul central al turnului de birouri din Hong Kong către Yuexiu Property Co. pentru doar 10,5 miliarde HKUSD (1,3 miliarde USD), cu o treime mai puţin faţă de cele 15,6 miliarde HKUSD pe care le-a cerut iniţial - contribuind la scăderea venitului net cu 29%, până la 10,5 miliarde de yuani (1,6 miliarde USD) în prima jumătate a anului.

Este de menţionat faptul că Beijingul a refuzat până acum să ajute compania, deşi a preluat datoria neperformantă a gigantului Huarong care, în urmă cu două săptămâni, a primit un bailout de la Partid, după câteva luni de speculaţii cu privire la soarta sa.

Obligaţiunile Evergrande s-au scufundat către minim pe măsură ce încrederea investitorilor în capacitatea sa de rambursare a datoriilor a continuat să se erodeze.

„Marja brută a lui Evergrande s-ar putea comprima şi mai mult din cauza unei potenţiale vânzări la preţuri reduse a proprietăţilor sale”, a declarat Lisa Zhou, analistul Bloomberg Intelligence. Nivelul profitabilităţii este cel mai scăzut dintre principalii dezvoltatori urmăriţi de BI datorită promoţiilor agresive şi reducerilor de preţ, a scris Zhou într-o notă.

Confuzia este accentuată de faptul că directorii companiei s-au abţinut să comenteze rezultatele (probabil ca răspuns la îndemnul recent al Beijing-ului ca reprezentanţii firmei să se abţină de la comentarii), lăsând investitorii şi analiştii să ia singuri deciziile privitoare la eventualele investiţii.

Veniturile din proiectele livrate au scăzut cu 17% până la 222 miliarde de yuani, cel mai mic volum din aceeaşi perioadă în ultimii patru ani. Marja brută este aproape înjumătăţită la 12,9% faţă de şase luni mai devreme, cea mai mică din cel puţin 2008.

În timp ce împrumuturile companiei au scăzut, datoriile totale - care includ facturile datorate furnizorilor - au crescut până la 1,97 trilioane de yuani, aproape de un nivel record. Datoria Evergrande a scăzut la 572 miliarde de yuani, cea mai mică din ultimii cinci ani, potrivit calculelor Bloomberg - mai mică cu 20% faţă de 717 miliarde de yuani la sfârşitul anului trecut şi cu 15% faţă de 674 miliarde de yuani în martie.

Cum numeroase bănci, furnizori şi cumpărători de imobiliare sunt expuşi faţă de situaţia financiară a gigantului imobiliar, orice colaps ar putea afecta economia Chinei, ridicând întrebări asupra unui eventual sprijin de la stat. Autorităţile de reglementare au îndemnat Evergrande să-şi rezolve problema într-o rară mustrare publică la începutul acestei luni. Problema - aşa cum devine evident - este că Evergrande nu îşi va putea rezolva „problemele datoriei” fără faliment sau un ajutor de la stat.

Întrebarea este dacă Beijing-ul va putea să salveze compania, în momentul în care îşi dă seama că nu există alte opţiuni.

Abordând această întrebare, analistul UBS, Kamil Amin, a scris săptămâna trecută că „incapacitatea crescută de plată, împreună cu volatilitatea spread-ului peste media de pe piaţa creditelor din Asia, ne-au făcut să credem că noţiunea 'prea mare pentru a eşua' se estompa. Pachetul de salvare acordat companiei Huarong ne ilustrează faptul că noţiunea este, de fapt, încă valabilă, dar este probabil limitată la nume SOE de calitate superioară, unde riscurile de răspândire sunt mult mai profunde".

Referitor la cazul Evergrande, Amin a mai afirmat "[Despre Evergrande, n.r.] nu suntem încă convinşi. În primul rând, emitentul este un POE, nu un SOE şi, în al doilea rând, ne aşteptăm ca autorităţile chineze să continue să se teamă de pârghii excesive în sectorul imobiliar şi să lase incapacităţile de plată / restructurările să continue".

Judecând după vânzarea masivă a obligaţiunilor şi acţiunilor Evergrande, pare că piaţa este şi ea de aceeaşi părere. Totuşi, când se confruntă cu sarcina de a curăţa rămăşiţele unui şoc imens pentru sistem - iar la 300 de miliarde de dolari, Evergrande este de câteva ori mai mare decât a fost Lehman - rămâne de văzut dacă Partidul comunist Chinez va "acţiona" sau Soros va avea dreptate.