China a testat o rachetă supersonică pe orbită joasă, care a înconjurat globul

Reprezentare artistică a unui vehicul hipersonic.
Reprezentare artistică a unui vehicul hipersonic. (Getty Images)

China a testat o rachetă hipersonică cu capacitate nucleară în august, care a înconjurat globul înainte de a accelera spre ţinta sa, demonstrând o capacitate spaţială avansată, care a surprins comunitatea de informaţii americană, transmite Financial Times.

Cinci oameni familiarizaţi cu testul au declarat că armata chineză a lansat o rachetă care transporta un vehicul planor hipersonic, care a zburat prin spaţiu pe o orbită joasă înainte de a naviga către ţinta sa.

Racheta şi-a ratat ţinta cu aproximativ 30 de km, potrivit a trei persoane familiare cu problema. Două dintre ele au subliniat că testul a arătat că regimul comunist de la Beijing a făcut progrese uimitoare în privinţa armelor hipersonice şi că este mult mai avansat decât au realizat oficialii americani.

Testul a ridicat noi întrebări despre motivul pentru care SUA a subestimat adesea modernizarea militară a Chinei.

„Nu avem nicio idee despre cum au făcut acest lucru”, a spus o a patra persoană citată de FT.

SUA, Rusia şi China dezvoltă toate arme hipersonice, inclusiv vehicule care sunt lansate în spaţiu pe o rachetă, dar care orbitează pământul având un sistem de propulsie propriu. Acestea zboară cu viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului şi nu urmează traiectoria parabolică fixă ​​a unei rachete balistice, fiind manevrabilă, deci mult mai greu de urmărit şi interceptat.

Taylor Fravel, expert în programele de arme nucleare ale Chinei, care a declarat că nu ştia de test, a spus că un vehicul planor hipersonic înarmat cu un focos nuclear ar putea ajuta China să „învingă” sistemele americane de apărare antirachetă care sunt concepute pentru a distruge rachetele balistice.

„Vehicule glisante hipersonice. . . zboară pe traiectorii inferioare şi pot efectua manevre în zbor, ceea ce le face greu de urmărit şi distrus”, a precizat Fravel, profesor la Institutul de Tehnologie din Massachusetts.

Fravel a adăugat că ar fi „destabilizant” dacă regimul chinez ar începe să dezvolte şi să utilizeze pe deplin o astfel de armă, dar a avertizat că un test nu înseamnă neapărat că Beijingul va dezvolta această capacitate.

Îngrijorarea cu privire la capacităţile nucleare ale Chinei survine în timp ce Beijingul continuă să se angajeze într-o activitate militară din ce în ce mai asertivă cu privire la Taiwan.

China nu a semnat acorduri de control al armamentului.

Luna trecută, Frank Kendall, secretarul forţelor aeriene americane, a sugerat că Beijingul dezvoltă o nouă armă. El a spus că Beijing-ul a făcut progrese uriaşe, având inclusiv „potenţialul de a lovi ţinte pe glob. . . din spaţiu". El a refuzat să ofere detalii, dar a sugerat că regimul comunist dezvoltă ceva asemănător cu „sistemul fracţional orbital de atac” pe care URSS l-a desfăşurat o perioadă din războiul rece, înainte de a-l abandona.

„Dacă utilizaţi acest tip de abordare nu trebuie să utilizaţi traiectoria tradiţională a unei rachete balistice. Este o modalitate de a evita apărarea şi sistemele de avertizare antirachetă”, a afirmat Kendall.

În august, generalul Glen VanHerck, şeful Comandamentului de Apărare Aerospaţială din America de Nord, a declarat într-o conferinţă că regimul chinez „a demonstrat recent capacităţi foarte avansate ale vehiculelor hipersonice”. El a avertizat că tehnologia chineză va „oferi provocări semnificative capacităţii sistemului Norad de a oferi avertizare privind ameninţările şi evaluarea atacului”.

Două dintre persoanele familiare cu testul chinez au spus că arma ar putea, teoretic, să zboare peste Polul Sud. Aceasta ar reprezenta o mare provocare pentru armata SUA, deoarece sistemele sale de apărare antirachetă sunt concentrate pe ruta polară nordică.

Dezvăluirea survine în momentul în care administraţia Biden întreprinde o revizuire a armamentului nuclear.

Ambasada Chinei a refuzat să comenteze testul, dar purtătorul de cuvânt Liu Pengyu a declarat că Beijing-ul are o politică militară „de natură defensivă”, iar dezvoltarea sa militară nu vizează nicio ţară.

„Nu avem o strategie globală şi planuri de operaţiuni militare precum SUA. Nu suntem deloc interesaţi de o cursă a înarmărilor cu alte ţări”, a spus Liu. „În schimb, SUA fabrică în ultimii ani scuze precum 'ameninţarea Chinei', pentru a justifica extinderea armelor şi dezvoltarea armelor hipersonice. Acest lucru a intensificat în mod direct cursa înarmării în această categorie şi a subminat grav la nivel mondial stabilitatea strategică.”