ONU lansează un avertisment privind IA, după ce noi date relevă un impact major asupra planetei şi a resurselor sale

Organizaţia Naţiunilor Unite a lansat un avertisment sever, îndemnând ţările să facă faţă costurilor de mediu tot mai mari generate de inteligenţă artificială (IA), pe măsură ce expansiunea rapidă a acesteia intensifică cererea de energie, apă şi emisiile de carbon.

Centrele de date IA sunt cunoscute pentru consumul intens de resurse, consumând cantităţi uriaşe de energie electrică, apă pentru răcire şi suprafeţe semnificative de teren.

Un raport al Institutului Universităţii Naţiunilor Unite pentru Apă, Mediu şi Sănătate (UNU-INWEH), cu sediul în Canada, a evidenţiat, de asemenea, amprenta tehnologiei asupra mediului, de la producţia de cipuri şi minerale critice până la deşeurile electronice.

Dincolo de infrastructura fizică, impactul cumulativ al miliardelor de interacţiuni ale utilizatorilor – fiecare solicitare, imagine generată şi interogare – contribuie semnificativ la această povară, relatează Independent.

Raportul a îndemnat guvernele, întreprinderile şi investitorii să integreze considerentele de mediu în centrul tuturor deciziilor privind IA, asigurându-se că dezvoltarea acesteia rămâne durabilă.

Acest lucru survine în contextul în care se prevede că piaţa globală a IA va creşte de 25 de ori, ajungând la aproape cinci trilioane de dolari până în 2033.

„Atunci când o tehnologie se extinde atât de rapid, consecinţele sociale, economice, geopolitice şi de mediu neintenţionate se pot acumula în tăcere, iar corectarea lor devine dificilă şi inechitabilă odată ce sistemele, investiţiile şi dependenţele se consolidează”, se arată în raport.

„Dezbaterea publică s-a concentrat, pe bună dreptate, asupra riscurilor IA, precum prejudecăţile, confidenţialitatea, dezinformarea, perturbarea forţei de muncă şi inechitatea.

Cu toate acestea, una dintre cele mai importante dimensiuni ale IA care rămâne relativ puţin analizată este amprenta sa asupra mediului şi implicaţiile în materie de justiţie care decurg din locul şi modul în care se extinde infrastructura IA.”

Boom-ul IA determină deja o creştere vertiginoasă a consumului de energie, sarcinile de lucru legate de IA reprezentând aproximativ 20% din consumul total de energie electrică al centrelor de date în 2025, potrivit oamenilor de ştiinţă.

Această pondere este de aşteptat să crească la 40% până la sfârşitul deceniului, au afirmat aceştia.

Aceasta înseamnă că, potrivit concluziilor, consumul de energie electrică legat de IA va creşte până la un nivel atât de ridicat până în 2030, încât ar putea acoperi nevoile de energie electrică rezidenţială ale tuturor celor 1,3 miliarde de oameni care trăiesc în Africa Subsahariană pentru mai mult de doi ani.

Tendinţele actuale sugerează, de asemenea, că cererea totală de energie electrică din partea centrelor de date – coloana vertebrală fizică a IA – s-ar putea dubla aproximativ până în 2030, pe măsură ce sectorul se dezvoltă.

Producerea unei cantităţi atât de mari de energie electrică ar putea genera o amprentă de carbon de aproape 400 de milioane de tone de dioxid de carbon care încălzeşte planeta, se arată în raport, fiind necesari 6,7 miliarde de copaci crescuţi pe parcursul unui deceniu pentru a compensa acest lucru – aproximativ de două ori numărul de copaci din Marea Britanie.

Cele 9,3 trilioane de litri de apă estimate a fi consumate de centrele de date până în 2030 ar acoperi nevoile de apă potabilă ale celor 8,1 miliarde de oameni de pe Pământ pentru aproximativ 1,6 ani, se arată în raport.

De asemenea, se estimează că infrastructura IA va genera până la 2,5 milioane de tone de deşeuri electronice în fiecare an până în 2030.

Experţii ONU au contestat ipoteza conform căreia centrele de date alimentate cu energie regenerabilă sunt întotdeauna ecologice sau durabile – o constatare care contrazice multe dintre mesajele transmise de industrie.

Dacă un centru de date este alimentat cu energie electrică „cu emisii reduse de carbon”, acest lucru nu face neapărat ca generarea de IA să aibă un impact mai mic, deoarece ar putea fi totuşi asociată cu o utilizare semnificativă a apei sau a terenurilor, se arată în document.

Oamenii de ştiinţă au identificat, de asemenea, o prăpastie digitală tot mai mare între naţiunile care construiesc şi controlează sistemele de IA şi cele care doar le consumă, suportând în acelaşi timp o parte disproporţionată din costurile de mediu.

Doar 32 de ţări găzduiesc infrastructură cloud specializată în IA, iar 90% din această capacitate se află în SUA şi China, au afirmat aceştia.

Conform raportului, peste 150 de ţări nu dispun deloc de capacităţi suverane de calcul pentru IA, iar ţările excluse se confruntă adesea cu povara extracţiei de minerale şi a deşeurilor electronice, în timp ce beneficiile strategice se îndreaptă în altă parte.

Pentru a asigura o dezvoltare durabilă a tehnologiei, guvernele sunt îndemnate să se asigure că deciziile privind infrastructura de IA sunt integrate cu planificarea energetică, guvernanţa apei şi autorizaţiile de utilizare a terenurilor.

Industria şi dezvoltatorii ar trebui să ia în considerare impactul asupra mediului în selectarea modelelor, rezultatele implicite şi deciziile de rutare, precum şi să îmbunătăţească eficienţa prin proiectare, se arată în raport.

Între timp, utilizatorii ar trebui să aleagă cel mai uşor model şi formatul cu cel mai mic consum de energie care corespunde sarcinii pentru care utilizează tehnologia, în timp ce operatorii centrelor de date ar trebui să abordeze deciziile privind locaţiile şi achiziţionarea de energie ca pe o chestiune de mediu.

Iar investitorii ar trebui să trateze amprenta electrică, de carbon, de apă şi de teren ca pe riscuri semnificative, în timp ce comunităţile şi societatea civilă ar trebui să fie implicate din timp în deciziile privind locaţiile centrelor de date.

„Promisiunea IA este imensă, în special în domenii precum sănătatea, educaţia, descoperirile ştiinţifice şi rezilienţa climatică. Însă inovaţia fără o gestionare responsabilă riscă să adâncească inegalitatea şi să intensifice presiunea asupra sistemelor planetare deja solicitate”, a declarat Tshilidzi Marwala, subsecretar general al ONU şi coautor al raportului.