Cele mai bune lucrari de Rembrandt

Cum in 2006 s-au implinit 400 de ani de la nasterea lui Rembrandt, in intreaga lume au fost organizate expozitii si manifestari dedicate evenimentului. Din impresionanta serie de lucrari realizate de marele maestru expertii au ales cateva, considerate de specialisti ca reprezentative pentru stilul lui Rembrandt.

Rembrandt, Conspiratia batavilor cu Julius Civilis, c. 1661-1662

In 1648, anul in care Tratatul de la Munster a pus capat razboiului de 80 de ani, la Amsterdam s-a inceput constructia unei noi primarii, astazi Palatul din Piata Dam. S-a strans o suma considerabila, asa ca rezultatul final nu putea sa fie decat impresionant si potrivit pentru statutul orasului. Primaria nu trebuia sa fie o simpla cladire, ci o expresie a puterii orasului Amsterdam.

S-a acordat o atentie deosebita interioarelor, asa ca in 1659 Govert Flinck a fost angajat pentru a picta 12 lucrari pentur galerie, cu scene din revolta batavilor impotriva romanilor. Fostul elev al lui Rembrandt urma sa primeasca o suma de 12.000 guldeni pentru aceasta lucrare impresionanta. Dar la scurt timp dupa ce acceptase comanda Flinck a murit, asa ca s-a apelat la alti artisti.

Rembrandt a primit sarcina de a realiza una dintre lucrari, cu tema "Conspiratia batavilor in Schakerbos Julius Civilis, cunoscut si sub numele de Claudius Civilis".

Din cate se pare a fost cea mai mare lucrare realizata de Rembrandt, masurand aproape sase metri patrati. Lucrarea a fost terminata si expusa in primarie in 1662, dar la scurt timp a fost indepartata. Nu se cunosc motivele, poate ca membrii consiliului local erau nemultumiti de stilului lui Rembrandt sau ii deranja realismul accentuat al compozitiei.

Se stie ca i s-a cerut lui Rembrandt sa faca anumite modificari, pentru care nu urma sa fie platit. Cum au decurs negocierile, ramane un mister, tot ce este sigur e ca lucrarea i-a fost returnata artistului, care mai tarziu a taiat partea centrala. Acest fragment se gaseste in Suedia incepand din secolul XVIII.

Se stie cel putin in mare cum arata lucrarea originala, pentru ca artistul a realizat o schita a intregii compozitii pe o foaie de hartie.

Rembrandt, Mireasa evreica

Unul dintre cele mai cunoscute tablouri semnate de Rembrant este lucrarea "Mireasa Evreica". Tabloul a capatat acest nume la inceputul secolului XIX, dar pana astazi nu se stie cine sunt personajele compozitiei.

Poate sa fie un cuplu din Vechiul Testament, un portret dublu al unor contemporani ai artistului ? Ar putea fi o combinatie intre aceste doua posibilitati, cel mai probabil fiind o comanda data de un cuplu instarit, care isi va fi dorit sa se imortalizeze pe panza ca personaje biblice.

Daca este insa un portret istoric, asa cum considera majoritatea expertilor, atunci cel mai probabil cei reprezentati sunt Isaac si Rebecca. In orice caz ideea centrala a lucrarii este insemnatatea si virtutea casatoriei. A ramas un mister nu doar identitatea personajelor, ci si anul in care a realizat Rembrandt aceasta lucrare. Este datat cu aproximatie 1666.

Rembrandt a aplicat culoarea in tuse foarte groase pe panza, in unele zone, precum maneca barbatului, folosind se pare un cutit pentru pictura.

Rembrandt, Portretul lui Jan Six

Printre multele portrete realizate de Rembrandt se numara si cele ale lui Jan Six (1618-1700), unele dintre cele mai cunoscute lucrari ale artistului. Portretul realizat in 1654 se afla si astazi in posesia familiei Six. In 1647 Rembrandt a realizat o prima varianta, o gravura pentru care initial a desenat mai multe schite preliminare.

In cadrul compozitiei Six se sprijina de cadrul ferestrei, citind un manuscris. Dupa cum atesta o oda din epoca, Six a fost infatisat in biblioteca sa. Familia lui Jan Six era foarte cunoscuta in Amsterdam, ocupandu-se cu comertul si productia de textile. Jan Six a lucrat pana la inceputul lui 1650, alegand dupa aceea sa se dedice artelor. Era poet si un cunoscut colectionar de arta.

La cativa ani dupa realizarea acestui potret Jan Six s-a casatorit cu Margaretha Tulp, fiica lui Nicolaes Tulp, protagonistul celebrei lucrari "lectia de anatomie", realizata de Rembrandt cu ceva timp inainte. In scurt timp Jan Six a devenit o figura marcanta a orasului, ocupand din 1691 functia de burgmeister.

Rembrandt, Titus la masa de scris

Este una dintre compozitiile mai putin cunoscute ale lui Rembrandt, chiar daca este de o calitate deosebita. Tabloul il reprezinta pe Titus, fiul artistului, stand la masa de scris, incojurat de hartii si avand in mana un toc. Istoricii artei sunt siguri ca modelul a fost chiar fiul lui Rembrandt, pentru ca acesta apare in mai multe lucrari, realizate in aceeasi perioada.

Mai mult, exista si alte lucrari, intre care si o gravura infatisand acelasi personaj, despre care un document din secolul XVII afirma ca este Titus.

Titus, nascut in 1641, a fost singurul copil al artistului si al sotiei sale, Saskia, care a depasit varsta copilariei, restul murind de mici. Mama copilului a murit la mai putin de un an de la moartea fiului sau, asa ca acesta a fost crescut de tata si de Geertje Dircx. Din 1649 locul lui Geertje a fost luat de Hendrickje Stoffels. Nu s-au pastrat informatii despre copilaria lui Titus.

Se stie doar ca acesta a luat lectii de desen si pictura de la tatal sau, realizand si cateva lucrari - o parte dintre acestea se gasesc pe o lista a posesiunilor lui Rembrandt, intocmita in 1656.

Dupa ce formalitatile declararii falimentului au fost terminate, afacerea familiei a fost trecuta pe numele lui Hendrickje si Titus, care intermediau tot ce insemna vanzare de lucrari ale artistului, pentru ca numerosii creditori sa nu poata confisca lucrarile lui Rembrandt.

Titus a incercat adesea sa profite, la maturitate, de celebritatea si talentul tatalui sau, incercand in repetate randuri sa vanda lucrari ale acestuia in Olanda. Titus la murit la Leiden in 1668.

Rembrandt, Reprezentantii Ghildei Tesatorilor

In 1661 Rembrandt a primit o comanda tentanta : sa realizeze un portret de grup al inspectorilor si reprezentantilor Ghildei Tesatorilor. Cei cinci reprezentanti s-au intalnit intr-o cladire cunoscuta sub numele de Staalhof. Rembrandt a terminat lucrarea in 1662, iar tabloul a fost expus la Staalhof intr-o incapere, alaturi de numeroase alte lucrari similare, datand toate din secolul XVI.

Analiza cu raze X a tabloului demonstreaza ca Rembrandt a facut numeroase modificari in cadrul compozitiei. Al doilea barbat din partea stanga a tabloului se gasea initial mai la stanga, dupa cum demonstreaza si o schita pastrata in arhiva artistului. Cel mai probabil este Volckert Jansz., un negustor pasionat de arta, istorie naturala si raritati, care isi alcatuise impresionante colectii.

Este interesant si faptul ca Rembrandt a primit comenzi atat de importante la doar cativa ani dupa rasunatorul faliment, care starnise un imens scandal si ii infuriase pe creditori.

In aceeasi perioada Rembrandt lucra si la un tablou de mari dimensiuni pentru primaria din Amsterdam.

Rembrandt - Autoportret

Potrivit inscriptiilor pastrate, chiar daca nu sunt din perioada in care a fost realizata lucrarea, Rembrandt a ales sa se reprezinte purtand haina sa de pictor si o palarie. Intr-o lucrare aflata astazi la Viena artistul porta aceeasi haina si are aceeasi postura. Tabloul in cauza este datat 1652, care este data aproximativa considerata valabila si pentru desen.

Una dintre inscriptii a fost realizata de dealerul si colectionarul Pierre-Jean Mariette, probabil cu ocazia licitatiei Pierre Crozat din 1741, al carei catalog a fost intocmit de Mariette. Inscriptia in olandeza este mai veche, dar nu se cunoaste identitatea autorului, doar ca nu este Rembrandt.

Silueta este realizata oarecum in graba, cu cateva accente puternice, intunecate. Piciorul drept este reprezentat in doua pozitii diferite, una dintre ele abia vizibila, iar hartia a fost aproape rupta in zona centurii, unde probabil artistul a sters pe parcurs anumite linii.

Rembrandt, Rondul de noapte

Secolul XVII a adus o crestere a valorii si numarului operelor de arta din Tarile de Jos. Numarul picturilor, desenelor, printurilor a crescut uluitor de repede, multe dintre ele fiind de o calitate exceptionala, iar numele unor artisti au devenit tot mai familiare publicului si colectionarilor.

Poate ca cel mai faimos tablou al acestei perioade este lucrarea lui Rembrandt cunoscuta sub numele de "Rondul de noapte", infatisand un grup de paznici care isi fac tura obisnuita. Aceste militii erau in epoca grupuri de barbati, cu antrenament militar sau cel putin priceputi in manuirea armelor, care pazeau orasul sau interveneau cand aveau loc tulburari.

Tabloul infatiseaza compania condusa de capitanul Frans Banning Cocq si locotenentul Willem van Ruytenburgh, inconjurati de 16 dintre oamenii lor. Scutul asezat deasupra portii poarta numele celor 18 personaje ale lucrarii, cei care i-au platit artistului opera. Celelalte personaje au fost adaugate de Rembrandt pentru a da mai multa forta si profunzime compozitiei.

Este de presupus ca artistul a primit aceasta comanda in 1639 - 1640, pentru ca la putin timp dupa aceea si-a permis sa isi cumpere o casa deosebit de scumpa.

Regula era ca paznicii sa se intalneasca la ore precise in Kloveniersdoelen, locul unde se antrenau. Dar pentru decorarea cladirii era nevoie de opere de arta, asa ca au fost comandate sase tablouri de mari dimensiuni, infatisand paznici si un portret de grup al ofiterilor, lucrarile urmand a fi expuse in sala principala.

Rembrandt a primit comanda pentru una dintre panzele infatisand grupul de paznici. Chiar daca ar fi fost de asteptat ca artistul sa se rezume la o compozitie terna si corecta, pentru a nu trezi sensibilitatile ofiterilor, Rembrandt s-a decis sa incerce o compozitie ambitioasa.

Personajele sunt pe cale sa se reuneasca intr-un grup ordonat, pentru a porni in patrulare, iar artistul a reusit sa creeze figuri de o imensa vitalitate, scoasa in evidenta prin jocurile de umbre si lumini. Grupul apare din umbra unei porti intunecate, iar in stanga capitanului se gaseste o fata, simbol al ordinului militiei, Kloveniers.

Rembrandt a ales sa nu se limiteze la o simpla tehnica, unele detalii fiind reproduse cu atenta minutiozitate, altele aparent neglijent, cu tuse groase de culoare. Tehnic, este o adevarat capodopera, asa cum se poate vedea spre exemplu la mana capitanului, care pare sa iasa din tablou.

Calitatea tabloului a surprins si incantat in epoca, unul dintre fostii elevi ai maestrului, Samuel van Hoogstraten, scriind despre el o prezentare elogioasa, care sublinia faptul ca pentru Rembrandt compozitia si unitatea se dovedeau mai importante decat portretele individuale. Dar van Hoogstraten avea si o critica de facut, afirmand ca Rembrandt folosise prea multa lumina.

Numele de "Rondul de noapte" a fost dat tabloului abia din secolul XVIII, cand deja, datorita trecerii timpului, culorile pierdusera mult din luminozitate. Atat de mult, incat nimeni nu era sigur exact ce reprezinta, iar interpretarea cea mai comoda era ca este o scena nocturna.

Tabloul a avut o poveste plina de evenimente. Initial compozitia era de dimensiuni sensibil mai mari, dar cand a fost mutata la primaria din Piata Dam, in 1715, din motive de spatiu panza a fost taiata pe trei laturi. Se pare ca lucrarea originala avea patru metri pe cinci. Nu a fost si ultima data cand lucrarea a fost mutata.

In secolul XIX a fost expusa la Trippenhuis, iar in timpul celui de al doilea razboi mondial a fost rulata si pusa intr-un depozit. Cum este o lucrare celebra, a fost adesea vandalizata, fiind de fiecare data restaurata cu migala.

Rembrandt, Lectia de anatomie a Dr Nicolaes Tulp

Rembrandt a realizat aceasta portret de grup, infatisand sapte chirurgi si pe medicul Nicolaes Tulp, in 1632. Lucrarea face parte dintr-o serie de potrete de grup realizate pentru Breasla Chirurgilor, cel mai vechi datand din 1603.

Artistul s-a inspirat pentru aceasta lucrare din lectia de anatomie sustinuta de Tulp in ianuarie 1632. Era deja o traditie ca de doua ori pe saptamana unii dintre cei mai buni medici sustineau o lectie practica in fata chirurgilor din Amsterdam, care veneau de fiecare data pentru a invata cat mai mult.

In afara lor, la lectiile de anatomie participau si diverse oficialitati, artisti, persoane importante ale orasului, fiind un eveniment care nu trebuia ratat. Autopsiile erau rare, doar una pe an - efectuata iarna pentru ca si cadavrul sa fie inca in buna stare - si se efectua sup indrumarea specialistilor.

Tulp, unul dintre cei mai reputati specialisti ai vremii, a efectuat prim autopsie publica in 1631, iar a doua un an mai tarziu, cand in public s-a aflat si Rembrandt.

Astazi talentul tanarului artistic uluieste, mai ales pentru ca pana atunci Rembrandt realizase putine portrete. Chiar daca pare ca pictorul i-a surprins pe cei prezenti intr-un instantaneu, de fapt compozitia este indelung pregatita si gandita. Atentia privitorului se focalizeaza asupra lui Tulp, care demonstreaza cum functioneaza muschii bratului, disecat in acest scop.

Corpurile folosite pentru autopsii erau cele ale criminalilor executati, in acest caz fiind vorba de Adriaen het Kint. Numele celor prezenti se gasesc pe foaia de hartie tinuta de barbatul aflat in fundalul lucrarii.

A fost prima scena de grup realizata de Rembrandt si o comanda deosebit de prestigioasa pentru un artist atat de tanar. Se pare ca a avut succes, pentru ca i-a fost comandata in 1656 o alta lucrare cu acelasi subiect. Tablourile de gen ramaneau in proprietatea breslei de care apartineau cei care le comandasera.

Dupa ce a fost terminata, "Lectia de anatomie ..." a fost expusa in De Waag, la mica distanta de locuinta artistului. Lucrarea avea sa ramana la Amsterdam pana la inceputul secolului XIX. Dupa desfiintarea Breslei Chirurgilor, lucrarea a ajuns in proprietatea Fondului Vaduvelor Chirurgilor.

In 1828 reprezentantii fondului au decis sa vanda tabloul, dar incercarea a fost oprita prin decret regal. Tabloul a fost cumparat de guvernul olandez, fiind in prezent in colectia Mauritshuis.

http://www.artline.ro/