Cel mai "vechi" ochi descoperit aparţine unei fosile de 530 milioane de ani
alte articole
O fosilă de acum 530 milioane de ani ar putea avea cel mai "vechi" ochi compus descoperit până în prezent, potrivit cercetătorilor Universităţii din Edinburgh, Marea Britanie. Rămăşiţele unei creaturi marine dispărute includ o formă timpurie a globului ocular, care este similară cu cea existentă în prezent la alte animale, cum ar fi crabii, albinele şi libelulele.
Cercetătorii au făcut descoperirea în timp ce examinau rămăşiţele bine conservate ale unui trilobit, ce face parte dintr-o clasă de artropode dispărute care aveau o carapace tare. Aceşti strămoşi ai păianjenilor şi crabilor au trăit în apele de coastă în epoca paleozoică, între 541 - 251 milioane de ani.
Prin examinarea fosilei s-a constatat că această creatură antică avea o formă primitivă de ochi compus, un organ optic compus dintr-o serie de celule vizuale mici numite omatidii, similare cu cele ale albinelor de astăzi. Oamenii de ştiinţă cred că aceşti ochi compuşi s-au schimbat puţin în ultimii 500 milioane de ani.
"Această fosilă excepţională ne arată modul în care animalele primitive vedeau lumea din jurul lor cu sute de milioane de ani în urmă. Surprinzător, aceasta indică, de asemenea, că structura şi funcţia ochilor compuşi nu s-au schimbat prea mult", afirmă profesorul Euan Clarkson de la Universitatea din Edinburgh.
Această relicvă pietrificată, descoperită în Estonia, a fost doar parţial erodată, oferind experţilor oportunitatea de avea o imagine foarte clară a interiorului ochiului drept al animalului. Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, a dezvăluit detalii ale structurii şi funcţiei organului şi a demonstrat în care puncte diferă de ochii compuşi din prezent.
Trilobiţii aveau o vedere slabă în comparaţie cu multe animale actuale, dar puteau identifica prădătorii şi obstacolele din calea lor. Globul lor ocular, spun oamenii de ştiinţă, se compunea din aproximativ 100 omatidii, care sunt relativ separate în comparaţie cu ochii compuşi din prezent.
Spre deosebire de ochii compuşi contemporani, fosilele nu au lentile. Echipa de cercetare consideră că acest lucru se datorează faptului că specia primitivă, numită Schmidtiellus reetae, probabil nu avea elementele necesare pentru formarea lentilelor.
Echipa de la Universitatea din Edinburgh a relevat, de asemenea, faptul că doar după câteva milioane de ani s-au dezvoltat ochii compuşi cu rezoluţie mai mare, care au fost observaţi la o altă specie de trilobiţi ce au trăit în zona cunoscută în prezent ca Regiunea Baltică.
"Acesta ar putea fi cel mai vechi ochi care a fost descoperit până în prezent. Exemplarele mai vechi din straturile de sedimente aflate sub aceste fosile conţin numai urme de animale originale, care au fost prea moi pentru a fi fosilizate şi s-au dezintegrat de-a lungul timpului”, precizează profesorul Brigitte Schoenemann de la Universitatea din Köln, Germania, care a colaborat la studiu.
Articol ştiinţific de referinţă: PNAS: Structure and function of a compound eye, more than half a billion years old