Ceea ce faci acum îţi poate afecta creierul până la două săptămâni

Noi cercetări arată că obiceiurile noastre zilnice de exerciţii fizice şi de somn pot afecta funcţiile creierului până la două săptămâni.

Creierul nostru nu reacţionează la lucruri în valuri rapide şi izolate; în schimb, activitatea creierului evoluează pe perioade mai lungi.

„Acest lucru sugerează că chiar şi un antrenament sau o noapte agitată de săptămâna trecută ar putea încă să vă afecteze creierul - şi implicit atenţia, cogniţia şi memoria - până săptămâna viitoare”, potrivit comunicatului de presă al studiului.

Activitatea fizică, tiparele de somn, modificările ritmului cardiac şi chiar schimbările subtile de dispoziţie îşi pot pune amprenta asupra reţelelor noastre neuronale până la două săptămâni.

Această revelaţie sfidează înţelepciunea convenţională cu privire la funcţionarea creierului şi deschide noi căi pentru înţelegerea cogniţiei, memoriei şi tratamentului sănătăţii mintale.

Cercetătorul devine subiect de studiu

Ana Triana, doctorand la Universitatea Aalto din Espoo, Finlanda, a îndeplinit dubla funcţie de subiect şi de realizator al studiului, urmărindu-şi propriile activităţi în timp ce era lider al echipei de cercetare. Scanările cerebrale, smartphone-urile şi dispozitivele purtabile i-au înregistrat viaţa de zi cu zi şi activităţile cerebrale.

Acest experiment a fost conceput pentru a contesta înţelepciunea convenţională conform căreia „doar câteva încercări sunt suficiente pentru a eşantiona corect activitatea cerebrală şi comportamentul unui individ”, au scris cercetătorii în studiul lor, publicat marţi în revista Public Library of Science (PLOS) Biology.

Triana a subliniat importanţa monitorizării continue prin intermediul tehnologiei portabile, menţionând că scanările cerebrale tradiţionale, efectuate în timp ce o persoană se odihneşte 30 de minute de două ori pe săptămână, oferă informaţii limitate.

„Am vrut să mergem dincolo de evenimentele izolate. Comportamentul şi stările noastre mentale sunt modelate în mod constant de mediul şi experienţele noastre. Cu toate acestea, ştim puţine despre răspunsul creierului ... pe diferite scări de timp, de la zile la luni”, a menţionat Triana în comunicatul de presă.

Cercetătorii speră că studiul lor unic va contribui la îmbunătăţirea tratamentului sănătăţii mintale, concentrându-se pe informaţiile individuale privind creierul şi viaţa de zi cu zi a unei persoane.

„Abordarea noastră oferă context neuroştiinţei şi oferă detalii foarte fine pentru înţelegerea noastră a creierului”, a declarat în comunicatul de presă Dr. Nick Hayward, medic, neurocercetător şi coautor al studiului. El a adăugat că informaţiile din viaţa de zi cu zi ar trebui să fie examinate în laborator „pentru a vedea imaginea completă a modului în care obiceiurile noastre modelează creierul”.

Activitatea fizică ajută conectivitatea creierului

Au fost găsite asocieri între conectivitatea creierului şi activitatea fizică recentă, atât din ultimele trei zile, cât şi activitatea fizică anterioară din ultimele 10 zile.

„Aceste constatări sugerează că nivelurile de activitate fizică au efecte imediate şi întârziate asupra reţelelor cerebrale”, au raportat cercetătorii.

Somnul a fost, de asemenea, găsit a fi un factor cheie în memoria de lucru, au scris cercetătorii. Orele de somn mai lungi şi, în mod ciudat, mai multe întreruperi de somn au fost asociate cu o mai bună asimilare a două funcţii cerebrale: reţeaua implicată în planificare şi reţeaua care controlează autoreflecţia şi visarea cu ochii deschişi.

„Cu toate acestea, efectul duratei somnului asupra memoriei de lucru nu pare să apară imediat, ci este observat după o întârziere de 2 săptămâni”, au scris cercetătorii, adăugând că rezultatele acestui studiu realizat de o singură persoană ar putea însemna pur şi simplu că Triana nu a fost deosebit de afectată de fluctuaţiile de somn.

Cercetarea a dezvăluit o legătură puternică între variabilitatea ritmului cardiac (HRV) - fluctuaţiile subtile în timp dintre bătăile inimii - şi funcţia creierului. HRV este un indicator-cheie al sănătăţii cardiovasculare şi al capacităţii organismului de a se adapta la stres; cu cât HRV este mai mare, cu atât inima este mai rezistentă şi mai adaptabilă.

Studiul a arătat că zilele în care individul a avut un HRV mai ridicat au fost legate de o conectivitate şi o activitate cerebrală mai robuste, în special în timpul perioadelor de odihnă. Acest lucru sugerează că o inimă bine reglată joacă un rol crucial în modul în care creierul se organizează în timpul odihnei.

Cercetătorii speră că studiul lor îi va ajuta pe alţii să dezvolte noi metode de analiză a informaţiilor legate de funcţiile creierului.

„Integrarea conectivităţii creierului, a datelor fiziologice şi a indicilor de mediu va propulsa viitoarele cercetări în domeniul neuroştiinţei mediului şi va sprijini asistenţa medicală de precizie”, au scris ei.