Cea mai mică insulă locuită din lume este cam de mărimea unui teren de tenis, dar are o căsuţă mică
Cea mai mică insulă locuită din lume este atât de mică încât are loc doar pentru o casă de vacanţă, un singur copac şi două şezlonguri.
Mini stânca de 306 de metri pătraţi se află în Alexandria Bay, Jefferson County, statul New York. A fost cumpărată în anii 1950 de familia Sizeland, care spera la un refugiu liniştit. Familia i-a schimbat numele iniţial din Insula Hub în Insula „Doar o cameră”. Datorită naturii inedite a insulei, care este puţin mai mare decât un teren de tenis, şi a noului său nume excentric, orice şansă de intimitate a fost spulberată de turiştii curioşi.
Micuţa insulă, care se află pe râul St. Lawrence între Heart Island şi Imperial Isle - în partea de nord-est a lacului Ontario - este aproape de graniţa dintre SUA şi Canada şi face parte din arhipelagul celor O mie de insule.
Însă pentru ca un teritoriu să fie considerat insulă în această regiune, trebuie îndeplinite anumite condiţii, inclusiv să aibă o suprafaţă terestră mai mare de 0.09 metri pătraţi, să rămână deasupra nivelului apei 365 de zile pe an şi să susţină cel puţin un copac viu. Întrucât micuţa lor bucată de pământ uscat îndeplinea doar primele două condiţii, familia Sizelands, după ce a preluat proprietatea, a început să-şi planteze copacul.
În 1982, „Doar o cameră” a revendicat titlul de "cea mai mică insulă locuită din lume" din Cartea Recordurilor Guinness, un record deţinut anterior de Bishop Rock, o insulă de două ori mai mare decât „Doar o cameră”, situată la circa 6,5 km vest de Insulele Scilly, în Oceanul Atlantic.
Arhipelagul O mie de insule este considerat una dintre cele mai deosebite atracţii naturale din America de Nord şi se mândreşte cu o istorie bogată. Cu locuri precum magnificul castel Boldt, cu şase etaje, Castelul Singer de pe Dark Island, insula „Doar o cameră” se află într-o companie excelentă.
Se ştiu puţine lucruri despre locuitorii actuali ai casei sau despre cât timp din an rămâne ocupată, dar întrucât este o proprietate privată, călătorii au voie doar să arunce o privire la ea, fără să o atingă.
În 2010, un articol din The Washington Post a scris pe bună dreptate: "Pe pata de pământ sunt înghesuite o casă şi câteva bănci din fier forjat. Un singur pas greşit şi te trezeşti înotând".
