Ce se va întâmpla cu imigranţii relocaţi în România (video)
După ce primesc o formă de protecţie, refugiaţii au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români şi pot circula liber în UE. Procesul de integrare nu este obligatoriu, a explicat un reprezentant al Inspectoratului pentru migrări.
Eleodor Pârvu (Inspectoratul General pentru Imigraţie) (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...
”Refugiaţii au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi cetăţenii români. Dacă primesc o formă de protecţie, primesc şi dreptul la un paşaport. Noi nu le putem îngrădi libertatea de circulaţie. Ca şi cetăţenii români, imigranţii au dreptul să circule liber pe teritoriul UE, fără viză”, a declarat Eleodor Pîrvu, şef al Departamentului Integrare, Asistenţă, Coordonarea Centrelor Regionale şi Relocare din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, în cadrul dezbaterii ”Criza refugiaţilor – provocări interne şi implicaţii de politică externă”.
Oficialul a arătat că Inspectoratul general pentru imigrări are în prezent o capacitate de recepţie de 950 de locuri, în 6 centre regionale, care poate fi suplimentată cu până la 1.500 de locuri în caz de aflux masiv.
Termenul de soluţionare a cererii de azil este de 30 de zile în România, cu posibilitatea prelungirii cu încă 30 de zile, ţara noastră având una dintre cele mai scurte proceduri din Uniunea Europeană. Dacă soluţia cererii de azil este negativă, persoana respectivă poate să atace decizia în instanţă.
Eleodor Pîrvu a arătat că ”procesul de integrare nu este obligatoriu, ci se face la cererea persoanei respective şi durează până la un an de zile, sub coordonarea Inspectoratului General pentru Imigrări”.
Întrebat dacă România poate gestiona un aflux mare de refugiaţi, oficialul a răspuns că sistemul actual de azil a fost creat pe baza estimării de circa 1.500 de cereri de azil anual depuse pe teritoriul ţării noastre. ”Rata de admisibilitate a fost de 40% anul trecut, destul de mare. Majoritatea au fost sirieni, irakieni şi afgani”, a precizat el.
Din cei care au primit o formă de protecţie, aproximativ 250-300 de persoane au intrat în procesul de integrare. ”Acestora li se oferea accesul la o locuinţă, fie stăteau în centrele noastre sau accesau sistemul public de locuinţe sociale sau le decontam cheltuielile de chirie prin intermediul programelor cu finanţare europeană. În plus, ei intrau în sistemul de învăţământ, cursuri de limba română etc”, a explicat reprezentantul Inspectoratului pentru Imigrări.
Procesul de integrare nu este obligatoriu, ci se face la cererea persoanei respective şi durează până la un an de zile, sub coordonarea Inspectoratului General pentru Imigrări.
Eleodor Pîrvu a reamintit că potrivit deciziilor Consiliului JAI, România va prelua 4.180 de refugiaţi în primă instanţă, cu o condiţie suspensivă de 2.475 în a doua decizie, începând din luna septembrie a anului viitor. Aceştia vor trebui să sosească eşalonat timp de 2 ani de zile începând din luna septembrie a anului curent.
”Persoanele trebuie să fi depus o cerere de azil şi să fi fost înregistrate fie în Italia, fie în Grecia, unde are loc înregistrarea în hot spot-uri. După ce vor fi trecuţi printr-o sită, ei vor fi referiţi spre relocare statelor membre conform cotelor. Ei nu au dreptul să aleagă, ci sunt referiţi pe baza cererilor acestor state”, a explicat oficialul român.
El a mai arătat că persoanele relocate din Grecia şi Italia vor fi preluate din aeroport de autorităţile române şi vor fi cazate în centrele Inspectoratului pentru Imigrări. Acolo vor primi asistenţă pentru maximum 2-3 luni, după care cererile lor vor fi procesate ca şi cum ar fi aplicat pentru azil pe teritoriul ţării noastre.
