Oana Popescu (Global Focus): ”Criza refugiaţilor este în primul rând o criză umanitară”(video)

”Există state care preferă să paseze refugiaţii cât mai repede mai departe, considerând că ele nu sunt ţări de destinaţie. Croaţia pasează răspunderea securizării către Slovenia, care e ţară Schengen, dar are capacităţi limitate de a-şi securiza graniţa”, a explicat Oana Popescu, director al think-tank-ului Global Focus în cadrul dezbaterii ”Criza refugiaţilor – provocări interne şi implicaţii de politică externă”.

Oana Popescu a povestit ce a văzut la graniţa dintre Croaţia şi Slovenia. Autorităţile croate i-au îmbarcat pe refugiaţi în trenuri şi i-au transportat în condiţii decente până la frontieră, fără a încerca însă să-i identifice şi să-i înregistreze. În schimb, autorităţile slovene le-au oferit o aşa zisă-tabără, în realitate un teren viran unde pot dormi pe pământ, şi câteva toalete ecologice.

Mai mult, Oana Popescu a remarcat că din cauza lipsei de cooperare dintre poliţia slovenă şi croată, voluntarii croaţi n-au fost lăsaţi să le distribuie refugiaţilor apă şi alimente, ci doar să strângă gunoaiele. ”Nu exista nicio distribuţie de apă, băuturi calde sau lemne pentru foc. Voluntarii croaţi nu aveau voie să intre în tabără. Mii de oameni au coborât din tren şi au trecut în perfectă linişte către graniţă fără să întrebe încotro merg şi de ce. Mă aşteptam la o gloată mult mai agresivă, mai nemulţumită, dar oamenii erau prea obosiţi ca să mai vrea altceva decât să ajungă undeva”, a explicat ea.

Amploarea crizei

Din cei 700 de mii de migranţi, 120.000 au fost redistribuiţi pe hârtie deocamdată, relocaţi în state membre ale UE. Dintre aceştia, România va primi aproximativ 6.000 de oameni. Trei sferturi din cei care au intrat în UE se califică pentru statutul de refugiat. Majoritatea vin acum din ţările de prim refugiu – Turcia, Iordania, Liban, ţări în care există în continuare 90% din cei 4 milioane de sirieni dislocaţi. Turcia a cheltuit deja 6 miliarde de dolari pentru găzduirea şi ajutarea lor. În Liban, refugiaţii reprezintă un sfert din populaţie, dintre care jumătate trăiesc în sărăcie. Numai numărul copiilor sirieni din această ţară depăşeşte sistemul ei educaţional.

În Suedia, care va primi 190.000 de refugiaţi în acest an, cheltuielile cu refugiaţii sunt echivalente cu cheltuielile totale ale sistemului de sănătate al ţării.

”În Suedia, care va primi 190.000 de refugiaţi în acest an, cheltuielile cu refugiaţii sunt echivalente cu cele totale ale sistemului de sănătate al ţării. În ţările nordice taxele sunt deja foarte mari, aşa că presiunea de a creşte taxele se va simţi la nivelul populaţiei”, a avertizat Oana Popescu.

Referitor la dezbaterea din România legată de numărul de refugiaţi pe care-i vom primi, experta a arătat că disensiunile dintre premier şi preşedinte şi declaraţiile divergente în această privinţă sunt regretabile, pentru că arată că România nu are o poziţie coerentă şi nu ştie în general ce vrea în politica externă.

Oana Popescu susţine că preşedintele Iohannis nu a explicat clar de ce România a votat împotriva cotelor obligatorii de refugiaţi, iar premierul Ponta a alimentat temerile populaţiei faţă de refugiaţi folosind formula ”ne vom apăra”, care sugerează o ameninţare.