Ce face statul cu bugetul: "vaci fantomă" subvenţionate cu zeci de milioane de euro

Fermierii americani găsesc pieţe de desfacere în Rusia pentru bovinele lor
Fermierii americani găsesc pieţe de desfacere în Rusia pentru bovinele lor (Martin Hunter / Getty Images)

Pe 30 aprilie 2014, la un abator din Bistriţa-Năsăud, au fost sacrificate 40 de bovine. În urma analizelor de laborator, una din cele 40 de vaci, provenind din comuna clujeană Chinteni, a fost depistată cu o formă atipică de encefalopatie spongiformă bovină (ESB, boala vacii nebune-nr), care, potrivit oamenilor, nu ar fi pus în pericol sănătatea umană.

Acest caz izolat şi atipic, nepericulos pentru om, a constituit un prilej pentru Rusia să interzică patru luni mai târziu importurile de bovine din România (evenimentul având loc imediat după ce Moldova a semnat acordul de asociere cu UE) şi o bună ocazie pentru autorităţile române "să afle" că au fost ţepuite cu milioane de euro de către crescătorii de vite, ce încasează subvenţii pentru vaci pe care nu le au.

Potrivit evz., cazul vitei infestate cu ESB a scos la iveală faptul că, în România, fermierii continuă să solicite plata subvenţiilor pentru animale, chiar dacă acestea au fost vândute cu ani în urmă. Astfel, "celebra" vacă "nebună"din Chinteni fusese vândută unui samsar de animale în cursul anului 2013, însă, în acte, proprietar figura tot ţăranul din Chinteni - Cluj.

Subvenţia anuală pentru o vacă, în România, este de 450 de lei, iar pentru o oaie de 40 de lei iar sistemul este foarte uşor de fraudat. Astfel, ultima inventariere a animalelor, care a avut loc în perioada 2007 - 2010, a scos la iveală o diferenţă de 9,5 milioane de animale între numărul declarat de proprietari şi cel înregistrat în Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor (SNIIA). Pentru aceste animale inexistente, "proprietarii" acestora au încasat ilegal subvenţii de peste 72,5 milioane de euro, bani reprezentând prejudiciu adus statului.

Cum a fost fraudat sistemul?

Un oficial din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Cluj a detaliat pentru evz cum au reuşit unii fermieri să încaseze subvenţii pentru animale pe care nu le mai au de ani buni.

„Pentru animalele care au fost declarate până la data de 31 ianuarie 2008, proprietarii au putut să ceară subvenţii cinci ani la rând, adică până în 2013. Proprietarul venea la APIA, făcea cerere la care anexa copii după paşapoartele animalelor şi subvenţia era achitată. Fiecare animal a primit câte un paşaport în care sunt trecute data naşterii sau câte fătări are etc. Nimeni nu verifică dacă animalul există fizic sau nu. Bazele de date ale Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare (ANSVSA) sunt puse la comun cu cele ale APIA, iar dacă animalul figura în viaţă, nimeni nu punea nicio întrebare”, a declarat un angajatul APIA care doreşte să rămână anonim.

Sistemul este făcut pentru a fi fraudat, a mai declarat angajatul APIA, explicând că baza informatică a Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare nu este completată anual de către medicii veterinari de circumscripţie.

În momentul în care un animal este vândut spre abatorizare, medicul este obligat să emită un certificat de transport şi să radieze animalul din registrul de mişcare a efectivelor. Ţărănii merg şi le spun medicilor că vor să vândă vaca la abator, însă nu ştiu când. Medicul întocmeşte certificatul, fără să opereze în registru, astfel încât animalele figurează încă la APIA iar proprietarii iau subvenţii. De multe ori, animalele sunt vândute unor samsari care au reţelele lor cu medicii veterinari, a mai explicat angajatul APIA.

Vinovat de frauda produsă? Ca de obicei, statul se spală pe mâini. Deşi potrivit Curţii de Conturi, principalii vinovaţi de gaura de zeci de milioane de euro produsă la buget sunt repre­zentanţii ANSVSA, care „nu şi-au îndeplinit întotdeauna sarcinile, competenţele şi respon­sabilităţile conferite de lege”.

Conducerea ANSVSA dă însă vina pe fermierii, care "trebuie să anunţe ce se întâmplă cu animalele din ferma lor.”

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, fost preşedinte la APIA în 2009, calitate în care nu a făcut nimic pentru a schimba sistemul, nu a declarat nimic în acest sens.