Ce categorii de bugetari încasează spor de stres şi cine sunt cei mai mari beneficiari? Nu, nu sunt nici profesorii, nici poliţiştii!
Printre numeroasele beneficii salariale din sistemul public din România se numără şi sporul de suprasolicitare neuropsihică, cunoscut şi ca „spor de stres”. Acesta se acordă în funcţie de gradul de solicitare psihică specific activităţii fiecărei categorii bugetare, iar nivelul variază între 10% şi 25% din salariul de bază.
Potrivit unui răspuns oferit de Ministerul Muncii pentru HotNews, patru mari categorii de personal beneficiază de acest spor, conform Legii-cadru 153/2017:
-
Învăţământ – spor de 10%
-
Sănătate şi Asistenţă Socială – până la 15%
-
Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională – până la 15%
-
Justiţie şi Curtea Constituţională – până la 25%
Aşadar, cei mai mari beneficiari ai „sporului de stres” sunt angajaţii din Justiţie şi Curtea Constituţională, care pot primi un spor de până la un sfert din salariu, pentru riscuri şi suprasolicitare neuropsihică.
12,4 miliarde de lei în sporuri pentru bugetari în 2024
În total, în 2024, bugetarii au primit sporuri în valoare de 12,4 miliarde lei (echivalentul a 2,4 miliarde euro), conform datelor Ministerului Finanţelor. Aceste sume sunt împărţite între cei aproximativ 1,3 milioane de angajaţi la stat, dar nu toţi primesc aceleaşi beneficii.
Cele mai frecvente tipuri de sporuri includ: sporul de vechime, de antenă, de doctorat, de ecran, sporul pentru condiţii periculoase, dar şi cel de stres.
Potrivit unor surse HotNews, autorităţile analizează eliminarea anumitor sporuri, precum cel pentru complexitatea muncii, pentru confidenţialitate sau în cazul prelungirii termenelor la proiecte cu fonduri UE.
