Ce a stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale privind ilegalitatea desemnării lui Vlad Filat ca prim-ministru

Decizia din 22 aprilie a Curţii Constituţionale privind ilegalitatea desemnării lui Vlad Filat ca prim-ministru a avut la bază anumite informaţii transmise de organele de urmărire penală. Informaţiile se referă la motivele invocate în moţiunea de cenzură depusă la 28 februarie de către PCRM. Dl Alexandru Tănase, preşedintelui Curţii Constituţionale din R.Moldova a făcut cunoscute aceste motive, conform relatărilor UNIMEDIA.

„Curtea a făcut trimitere la un act juridic emis de Parlament – textul moţiunii de cenzură în bază căruia a fost demis Guvernul. Adiţional, Curtea a obţinut informaţii oficiale de la organele de urmărire penală, pentru a se convinge că motivele invocate în moţiunea de cenzură se bazează pe fapte. Rezonabilitatea motivelor invocate în moţiune a fost confirmată şi de faptul că acuzaţiile de corupţie nu au condus la iniţiativa premierului de suspendare din funcţie a celor vizaţi", a declarat Alexandru Tănase.

Preşedintele Curţii Constituţionale a mai precizat că hotărârea judecătorilor CC a avut în vedere unele încercări de influenţare a activităţii instituţiilor de urmărire penală. „Întreaga societate a asistat la adevărate tentative de obstrucţionare a activităţii organelor de urmărire penală, precum solicitarea demisiei directorului CNA sau impunerea interdicţiei acestuia de a asista la şedinţele Guvernului. Aceste acţiuni au generat pierderea încrederii Parlamentului faţă de actualul Guvern", a mai menţionat Alexandru Tănase.

Amintim că în ziua de 22 aprilie, Curtea Constituţională a hotărât că decretul preşedintelui Nicolae Timofti de a-l desemna pe Vlad Filat la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova este neconstituţional. Ca urmare, Iurie Leancă a fost desemnat ca premier interimar de către Vasile Timofti