Gabriel Resources scoate artileria grea: Ameninţări cu despăgubiri de miliarde cu 7 zile înainte ca deputaţii să dezbată legea RMGC

Roşia Montană
Roşia Montană (Sean Gallup / Getty Images)

Compania canadiană Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva Guvernului României, căruia intenţionează să îi ceară miliarde dolari despăgubiri, după ce timp de 15 ani a încercat, fără succes, să dezvolte "cel mai mare proiect minier de exploatări aurifere", avertizează publicaţia canadiană The Globe and Mail, cu o săptămână înainte ca Parlamentul României să supună din nou la vot proiectul de lege "privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România."

Audierile vor avea loc, cel mai probabil la Viena, în cea de a doua jumătate a acestui an, între timp compania diminuându-şi activităţile din România, pentru a mai salva nişte bani, mai informează Globe and Mail care reaminteşte că "în jur de 400 de angajaţi ai Roşia Montană Gold Corporation RMGC, subsidiara Gabriel Resources din România au fost trimişi în şomaj tehnic şi vor fi concediaţi în mai, dacă proiectul nu înregistrează progrese."

Camera Deputaţilor din Parlamentul României va vota la 7 mai un proiect de lege care ar acorda statut juridic special proiectului minier RMGC, estimat la 1,5 miliarde de dolari, permiţând astfel avansarea acestuia, însă Gabriel Resources nu se aşteaptă la un vot favorabil din partea Parlamentului, în parte datorită faptului că opoziţia societăţii civile la adresa exploatărilor pe bază de tehnologii cu cianuri este încă puternică, notează Globe and Mail.

Un alt impediment (pentru RMGC n.r.), conform Globe and Mail, ar fi faptul că proiectul este ultimul pe agenda Parlamentului, ceea ce înseamnă sunt şanse bune ca proiectul să rămână nevotat până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare, informaţie relativ credibilă, având în vedere că se aproprie alegerile europarlamentare şi puţine partide vor fi dornice să îşi asocieze, în acest moment strategic, numele cu un proiect sinonim cu otrăvirea Munţilor Apuseni.

Istoricul ameninţărilor RMGC

Reamintim că despăgubirile de 4 miliarde au fost iniţial proorocite în presă de premierul Ponta, în septembrie, ca argument în favoarea avizării proiectului de exploatare cu cianuri de către Parlament, pe fundalul protestelor stradale ale societăţii civile. Făcând lobby companiei canadiene, premierul declara că exploatările TREBUIE avizate (chiar dacă presupun raderea de pe harta ţării a patru munţi şi otrăvirea unei intregi regiuni) căci altfel România este pasibilă de despăgubiri. După ce în presă, atât cea românească cât şi cea internaţională, inclusiv The Globe and Mail a apărut informaţia că Gabriel Resources va cere statului român despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani, CEO-ul companiei, Jonathan Henry, a dezminţit afirmaţiile pe acest subiect:

"Doresc să subliniez că nu am declarat niciodată cele citate în forma respectivă şi că declaraţiile mele au fost citate greşit. Între timp, declaraţiile au fost corectate de către publicaţia The Globe and Mail. Am cel mai profund respect pentru România, pentru cetăţenii săi, pentru Guvernul României şi pentru Parlament. Doar românii şi România vor decide ce este în interesul ţării. Deşi este firesc pentru orice companie să facă ceea ce este necesar pentru a-şi proteja interesele - şi nici Gabriel Resources nu face excepţie - vom lua act de orice decizie luată de Guvernul sau Parlamentul României. Compania va furniza toate informaţiile necesare pentru ca oamenii să poată lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauză. Decizia finală va aparţine, fără discuţie, Guvernului şi Parlamentului României şi, în ultimă instanţă, cetăţenilor României", afirma Jonathan Henry pe 19 septembrie 2013.

Miercuri, 30 aprilie, cu doar căteva zile înainte ca Parlamentul României să dezbată din nou beneficiile pe care cianurile le pot aduce acestei ţări, Globe and Mail vine cu ştirea că Gabriel Resources se pregăteşte de arbitraj, fără să dea detalii despre strategia sa sau să specifice pe ce tratate de investiţii îşi va fundamenta cazul:

“Nu putem comenta niciunul dintre aspecte cazului de arbitraj internaţional pe care l-am putea iniţia împotriva României" ar fi declarat purtătorul de cuvânt al Gabriel, Bobby Morse, citat de Globe and mail

Arbitrajul internaţional

Arbitrajul comercial internaţional în general, şi în particular cazurile de arbitraj împotriva guvernelor devin din ce în ce mai populare, în detrimentul litigiilor derulate în tribunalele convenţionale, notează Globe and Mail, explicând că procesele de arbitraj comercial internaţional se desfăşoară în spatele uşilor închise, tind să fie mai scurte decât procesele tradiţionale iar deciziile nu pot fi atacate prin apel, chiar dacă adesea ele presupun sancţiuni usturătoare pentru statele care pierd.

Noua importanţă pe care o capătă tratatele bilaterale de investiţii a dus la o creştere a numărului de cazuri de arbitraj ale unor companii private împotriva guvernelor, cazurile fiind în genere derulate prin curtea de arbitraj de pe lângă Banca Mondială, cunoscută sub numele de ICSID (Internaţional Centre for Settlement of Investment Dispute), remarcă, de data aceasta pe bună dreptate, Globe and Mail.

Reamintim că marile companii de pretutindeni din lume se folosesc deja de astfel de tratate comerciale pentru a cere despăgubiri guvernelor naţionale ce se fac "vinovate" de "prejudicierea" afacerilor lor. În acest sens este notabil cazul gigantului energetic suedez Vattenfall, care îi cere Germaniei, la o instanţă de arbitraj, despăgubiri de de 3,7 miliarde de euro, după ce guvernul ţării a decis închiderea a 7 centrale nucleare, printre care centralele de la Krummel şi Brunsbuttel, operate de Vatenfall. Germania a decis să închidă aceste centrale după dezastrul de la Fukushima, în ideea de a proteja siguranţa şi viitorul cetăţenilor ei.

Notabil este şi cazul companiei de minerit canadiene Pacific Rim care cere 315 milioane de dolari despăgubiri statului El Salvador, al cărui guvern a refuzat să-i avizeze un proiect de exploatare a aurului, cu potenţial devastator pentru mediu.

Activiştii de mediu din România şi de pretutindeni din lume, de altfel, atrag atenţia asupra faptului că din ce în ce mai mai multe tratate comerciale de liber schimb la nivel intercontinental includ, la dorinţa corporaţiilor, mecanisme de protecţie a investitorilor, denumite generic "Investor-State Dispute settlement" (ISDS), mecanisme care le permit companiilor private să cheme guvernele ţărilor semnatare în faţa unor instanţe de arbitraj internaţional, dacă sunt de părere că respectivele guverne le "prejudiciază" interesele, prin reglementări care să interzică exploatarea periculoasă a combustibililor fosili neconvenţionali, exploatarea cu cianuri, cum este cazul Roşia Montană sau fracturearea hidraulică, în cazul gazelor de şist.

La ora actuală, UE şi SUA negociază Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), tratat ce ar urma sa includă mecanisme ISDS, idee susţinută puternic de Chevron iar românii pot influenţa ce se întâmplă trimiţând la Bruxelles europarlamentari care să nu voteze în favoarea includerii ISDS-ului în TTIP.

Roşia Montană, manipulări în presă şi posibile jocuri PSD

Revenind la Roşia Montană, The Globe and Mail notează că proiectul a fost întârziat începând din anii '90 "de protestatari bine organizaţi şi finanţaţi", acoperind un larg paletar social, de la agricultori ce nu doresc să-şi vadă proprietăţile înghiţite de uriaşul proiect minier "până la miliardari precum George Soros sau celebrităţi precum Vanessa Redgrave."

Reamintim că Guvernul României a decis la 27 august să aprobe proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din Roşia Montană, introducând proiectul în circuitul parlamentar pentru a se da undă verde exploatărilor cu cianuri. Decizia Guvernului a determinat zeci de mii de români, să iasă în stradă, într-o efervescenţă a manifestaţiilor cum România nu a mai cunoscut de 20 de ani. Români din toată ţara şi din diaspora şi-au arătat manifest revolta împotriva planului autorităţilor de a distruge munţii Apuseni în beneficiul Gabriel Resources.

De asemenea, ONG-uri, asociaţii de mediu, istorici, muzeografi etc. au arătat că exploatări aurifere ar duce la inevitabila distrugere a sitului istoric de la Roşia Montană, ce include celebrele galerii romane care, dacă ar fi introduse în patrimoniul UNESCO, pe lângă faptul că n-ar polua regiunea ar aduce ţării, din turism, mai mulţi bani decât aurul RMGC.

Finalmente, după ce PSD a încercat fără succes în decembrie să treacă, pe ascuns de ochii societăţii civile, legea minelor prin Parlament, o lege considerată "cu dedicaţie" pentru RMGC, proiectul a intrat într-un con de umbră, pe fondul apropierii alegerilor europarlamentare, când partidele ţin la imaginea de apărtori ai valorilor acestei ţări.

Vestea cazului de arbitraj anunţat de Gabriel Resources ar putea însă determina PSD-ul, al cărui preşedinte, Victor Ponta, prevestea după izbucnirea protestelor stradale că RMGC va cere uriaşe despăgubiri dacă proiectul nu este avizat de Parlament, să se erijeze în salvator al naţiunii şi să facă din nou lobby pentru exploatările de la Roşia Montană (deşi proiectul este propus spre respingere de Comisia Specială pentru Roşia Montană) nu de alta, ci ca să "salveze" ţara de ipoteticele miliarde pe care le-ar putea plăti către canadieni.

În motivaţia proiectului legislativ, postată pe site-ul Camerei Deputaţilor, se poate vedea că Guvernul face un lobby puternic pentru RMGC, invocând miile de locuri de muncă pe care compania le va crea într-o Românie care "resimte încă în mod semnificativ efectele crizei din Europa", "contribuind astfel la stimularea dezvoltării economice şi culturale durabilă a comunităţii din Roşia Montană." (Link la expunerea de motive semnată de premierul Victor Viorel Ponta: http://www.cdep.ro/proiecte/2013/500/20/0/em863.pdf)

Ţinem de asemenea să reamintim că recent, opozanţii proiectului de exploatare a aurului cu cianuri la Roşia Montană au obţinut o dublă victorie în instanţă împotriva RMGC, reuşind să obţină suspendarea irevocabilă certificatul de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, ce adăposteşte vestigii arheologice protejate ca monument de interes naţional precum şi anularea avizuloi de mediu pentru Planul de urbanism zonal modificat pentru zonă de dezvoltare industrială a Roşia Montană Gold Corporation.

Conform avocatului Marius Harosa, de la baroul din Cluj, care a reprezentat în instanţă ONG-urile opozante RMGC, în urma suspendării/anulării respectivelor acte, RMGC este, din punct de vedere legal, la nivelul anilor '99 sau 2000.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne