Cazul Hădăreni revine în atenţie după 10 ani
alte articole
Cazul Hădăreni din judeţul Mureş revine în atenţia autorităţilor, după ce hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) dată în acest caz nu s-a respectat în totalitate, a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, prefectul judeţului Mureş. Acesta a explicat, citat de Citynews că la 10 ani de la conflictul interetnic dintre romi şi români, trei case ale romilor care urmau să fie construite de autorităţile române, nu au fost ridicate nici în ziua de azi, deşi CEDO a obligat statul român să reconstruiască locuinţele romilor distruse în urma conflictului.
Prefectul a precizat că a început demersurile necesare pentru ca statul să îşi îndeplinească obligaţia impusă de CEDO. "Hădăreni revine în atenţie pentru că am fost din nou urecheaţi pentru că s-au făcut foarte puţine lucruri faţă de cele care s-au stabilit la CEDO. Am fost la Hădăreni pentru a mă convinge la faţa locului de situaţia reală şi am constatat din nefericire ca lucrurile sunt rămase în urmă şi că unele persoane din ministere habar nu au ce se întâmplă(...) În această săptămână suntem în măsură să solicităm Bucureştiului sumele necesare de la ANL pentru începerea lucrărilor la cele două case. Al treilea proprietar ar trebui să fie o femeie care a cerut 95.000 de euro daune, acum solicită banii pe casă şi nu casa. În această toamnă două din cele trei locuinţe trebuie să fie date la cheie", a declarat Corneliu Grosu, prefectul de Mureş, care a precizat că a început demersurile necesare pentru ca statul român să îşi îndeplinească obligaţiile impuse de CEDO în acest caz.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu a precizat că mai multe locuinţe afectate de conflictul dintre români şi romi au fost reparate de autorităţi, însă casele distruse nu au fost reconstruite, lucru care ar putea duce la sancţiuni pentru statul român. "De atunci nu au mai existat divergenţe între cele trei etnii care sunt în Hădăreni. Se mai reglează conturi în interiorul comunităţii rome. Sancţiunile ar putea veni pentru statul român şi nu neapărat pentru oamenii care existau atunci în ministere. Ceea ce trebuia nu s-a construit", a conchis Corneliu Grosu.
*
În urmă cu 10 ani, în urma unei altercaţii provocate între trei rromi şi un român, un tânăr din localitate, tatăl unei fetiţe de 3 ani, chemat să intervină în apărarea tatălui său, a fost omorât cu un cuţit. La scurt timp, o mulţime de oameni s-a adunat luând atitudine împotriva romilor care s-au ascuns într-o casă. Mulţimea a dat foc casei, după ce romii au refuzat să iasă. Presa relata la acea vreme că doi dintre rromi au încercat să părăsească în fugă casa incendiată, dar au fost prinşi şi linşaţi, în timp ce al treilea a ars de viu înăuntru. Mulţimea înfuriată s-a deplasat prin sat dând foc la 13 case în care locuiau rromi.
Conflictul s-a mutat în instanţă, care a condamnat cinci români la câte doi ani cu suspendare şi alţi trei la câte cinci ani. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti i-a obligat pe inculpaţii condamnaţi să plătească familiilor victimelor despăgubiri în valoare de 2.130.000.000 lei. Pe de altă parte însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărât în Cauza "Moldovan contra României" acordarea unor sume variind între 11.000 şi 95.000 de euro, în total 262.000 de euro, pentru daunele morale şi materiale suferite de unii rromi din localitate, cărora li s-a ars casa şi li s-au distrus bunuri. Ulterior suma a fost suplimentată cu încă 288.000 de euro, deci un total de 550.000 de euro.