Care sunt liniile roşii ale Kievului cu privire la activele ruseşti îngheţate?

Ţările europene au suspendat discuţiile privind confiscarea activelor ruseşti îngheţate, potrivit European Pravda care citează DW şi surse oficiale.

Acest lucru nu înseamnă, totuşi, că problema a fost eliminată de pe agenda UE şi nici nu garantează că activele vor rămâne îngheţate până când Rusia va compensa daunele pe care le-a provocat.

Europa deţine cea mai mare parte din cele 300 de miliarde USD în active ruseşti îngheţate - peste 200 de miliarde EUR, cu 183 de miliarde EUR în depozitul de valori mobiliare Euroclear din Belgia.

Viitorul acestor active se află la o răscruce de drumuri. Partenerii europeni pot lua măsuri decisive, folosind aceste fonduri pentru a sprijini Ucraina şi pentru a-şi consolida propria apărare, sau pot ezita, pierzând un instrument crucial de presiune asupra Rusiei şi finanţând în acelaşi timp, fără să vrea, maşinăria sa de război.

Conform rapoartelor mass-media, în timpul negocierilor din februarie cu oficialii americani la Riad, reprezentanţii ruşi au ridicat deja problema recuperării a aproximativ 6 miliarde USD din activele băncii centrale ruse.

În plus, în SUA se discută despre împărţirea celor 300 de miliarde USD între Ucraina şi Rusia. Moscova a sugerat chiar utilizarea acestor fonduri pentru „reconstrucţia” teritoriilor ocupate.

Dacă preşedintele american Donald Trump decide să utilizeze activele băncii centrale ruse ca instrument de negociere, premierul ungar Viktor Orban şi cel slovac Robert Fico ar putea ridica sancţiunile UE încă din iulie.

Recunoscând această ameninţare, diplomaţii europeni caută în mod activ modalităţi de a preveni ca acest lucru să se întâmple.

Cu toate acestea, dacă Ucraina, sub presiune, este de acord să reducă sancţiunile şi să returneze Rusiei o parte sau toate activele îngheţate, aceste fonduri şi orice şansă de compensare echitabilă vor fi pierdute definitiv.

Returnarea activelor îngheţate către Rusia ar fi catastrofală atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga comunitate internaţională.

Fiecare dolar sau euro returnat ar alimenta producţia Rusiei de rachete şi proiectile de artilerie, permiţând continuarea agresiunii.

În plus, naţiunile G7 nu ar putea recupera ajutorul financiar acordat Ucrainei, pe care au planificat să îl ramburseze folosind veniturile din activele ruseşti îngheţate.

În Europa, accentul ar trebui pus pe influenţarea Franţei, Germaniei şi Belgiei.

Belgia rămâne cel mai mare obstacol. Recent, premierul belgian a amplificat îngrijorările afirmând că o confiscare a activelor ruseşti ar putea fi văzută ca un „act de război”.

Această afirmaţie este falsă. Cercetări aprofundate au demascat temerile legate de confiscarea activelor.

Activele confiscate de la Banca Centrală a Rusiei ar putea fi alocate pentru a compensa Ucraina pentru daune, care au depăşit deja 500 de miliarde USD de la începutul invaziei ruse la scară largă. În prezent, aceasta rămâne una dintre singurele opţiuni viabile pentru ca Ucraina să primească despăgubiri şi să obţină dreptate.

În plus, există potenţialul de a creşte veniturile din activele ruseşti îngheţate. Cu toate acestea, Euroclear nu are nici mandatul şi nici dorinţa de a gestiona în mod activ aceste fonduri.

Maximizarea profiturilor din aceste active acum, alături de eventuala lor confiscare, nu înseamnă doar dreptate pentru Ucraina. Este, de asemenea, o investiţie în securitatea europeană.