Viitorul guvern al Germaniei, decis să pună piciorul în prag: A sosit momentul să îl pedepsim pe Orban [POLITICO]

Viitorul guvern al Germaniei afirmă că va face presiuni asupra Uniunii Europene pentru ca aceasta să dea în sfârşit un răspuns mai dur ţărilor care se comportă necorespunzător, făcând astfel o referire uşor voalată la Ungaria lui Viktor Orban.

Conservatorii viitorului cancelar Friedrich Merz şi Partidul Social Democrat (SPD) - probabil, partenerul lor de coaliţie de centru-stânga - au convenit să solicite blocului comunitar să reţină fondurile şi să suspende drepturile de vot ale ţărilor care încalcă principii-cheie precum statul de drept, potrivit unui proiect de acord de coaliţie consultat de POLITICO.

Deşi Ungaria nu a fost menţionată pe nume, proiectul de acord se referă în mod clar la cel considerat a fi un infractor al UE, care a fost acuzat de mai mulţi ani că a distrus normele democratice, limitând libertatea presei şi independenţa judecătorilor.

Partidele germane - învingătorii lui Merz şi SPD, care a condus ultimul guvern - negociază în prezent formarea unei coaliţii şi trebuie să convină asupra principiilor de bază înainte de preluarea mandatului. Acordul de a exercita presiuni asupra UE pentru ca aceasta să se îndrepte împotriva unor ţări precum Ungaria face parte dintr-o serie de înţelegeri provizorii care acoperă chestiuni atât de diverse precum politica în materie de migraţie, eliminarea treptată a cărbunelui şi cheltuielile sociale.

„Instrumentele de protecţie existente, de la procedurile privind încălcarea dreptului comunitar şi reţinerea fondurilor UE până la suspendarea drepturilor de membru, cum ar fi dreptul de vot în Consiliul UE, trebuie să fie aplicate mult mai consecvent decât până acum”, au scris negociatorii blocului conservator al lui Merz şi ai SPD într-un proiect de acord de coaliţie privind politica UE.

Parlamentul European a declanşat prima fază a procedurii prevăzute la articolul 7 - cunoscută şi sub numele de „opţiunea nucleară” - împotriva Ungariei în 2018 din cauza unor suspiciuni privind „încălcări grave” ale valorilor fundamentale şi ale drepturilor fundamentale ale blocului comunitar. Dar procesul, care ar putea duce la suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei, a stagnat din cauza diviziunilor politice dintre ţările membre.

În 2022, Comisia Europeană a încercat să blocheze aproximativ 22 de miliarde EUR din fondurile UE destinate Ungariei, pe fondul preocupărilor legate de drepturile omului şi de independenţa sistemului judiciar. Aceasta a deblocat în cele din urmă peste 10 miliarde EUR anul trecut, provocând o reacţie de respingere.

Un alt punct de dispută între UE şi guvernul ungar a fost prietenia lui Orban faţă de Moscova, Budapesta folosindu-se în mod repetat de dreptul său de veto pentru a bloca sancţiunile împotriva oligarhilor şi şefilor militari ruşi.

Pentru a eluda acest drept de veto, viitorul guvern german doreşte „să susţină extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliul UE, în special în ceea ce priveşte anumite aspecte ale politicii externe şi de securitate comune (PESC), cum ar fi impunerea de sancţiuni”. Acest lucru ar permite luarea de decizii fără a fi nevoie de aprobarea Ungariei.

Votul german

În termeni mai generali, negociatorii coaliţiei au promis să îşi asume un rol mai proactiv pe scena europeană, folosind Triunghiul de la Weimar - o alianţă liberă formată din Franţa, Germania şi Polonia - ca mijloc de modelare a politicii UE. Sub precedentul guvern de coaliţie condus de Olaf Scholz (SPD), relaţiile Germaniei cu Franţa şi Polonia s-au deteriorat.

„În Triunghiul de la Weimar, vom căuta să ne coordonăm îndeaproape cu privire la toate aspectele relevante ale politicii europene, pentru a acţiona mai unitar în serviciul UE în ansamblul său”, se arată în proiectul de acord, reluând declaraţiile anterioare ale viitorului cancelar Merz, care a afirmat că va călători atât la Paris, cât şi la Varşovia în prima sa zi în funcţie.

Conservatorii au promis, de asemenea, să abordeze o plângere referitoare la Germania, frecvent auzită în capitalele europene: Abţinerea Germaniei la voturile privind problemele importante ale UE, denumită ironic „votul german”.

Atunci când ministerele germane sunt în dezacord cu privire la politica UE, ţara, de regulă, se abţine de la voturile din UE. Cu toate acestea, Merz a promis că, sub conducerea sa, nu vor exista astfel de abţineri ale Germaniei în cazul voturilor esenţiale de la Bruxelles.

Dar conservatorii şi SPD nu sunt de acord cu privire la modul în care se va realiza acest lucru. Conservatorii doresc ca Merz să poată avea un cuvânt mai important de spus în ceea ce priveşte poziţia Germaniei atunci când vine vorba de voturile UE de importanţă majoră, „asumându-şi responsabilitatea pentru coordonare de la început sau preluând-o în timpul procedurii”. SPD, pe de altă parte, doreşte să adere la „principiul interministerial”, rezolvând disputele dintre ministere.

Proiectul de acord privind poziţiile guvernului cu privire la UE provine de la unul dintre cele 16 grupuri de lucru transpartinice înfiinţate pentru a elabora poziţii în domenii politice cheie. Vineri după-amiază, principalii politicieni au început negocierile finale pentru a încheia un acord de coaliţie unificat bazat pe proiectele grupurilor de lucru.

Un acord final de coaliţie ar putea apărea la jumătatea lunii aprilie.