Care este adevărata modalitate de a combate dezinformarea rusă [Politico]

În lupta continuă de combatere a interferenţelor electorale ruseşti, Washingtonul tocmai a arătat Bruxellesului cum arată o aplicare reală a legii - şi nu a fost nevoie de noi reguli sofisticate privind reţelele sociale pentru a împiedica maşina globală de dezinformare a Moscovei.

În primul rând, Departamentul de Justiţie a confiscat şi a închis zeci de site-uri web susţinute de Kremlin care pretindeau că sunt ale unor instituţii americane precum Washington Post şi Fox News pentru a vinde propagandă rusească în mod clandestin alegătorilor americani. Apoi, Departamentul Trezoreriei a sancţionat oficiali ruşi de rang înalt, inclusiv pe redactorul-şef al RT. Departamentul de Justiţie a pus sub acuzare doi ruşi pentru canalizarea a 10 milioane USD către o societate cu sediul în Tennessee care a produs milioane de mesaje pe reţelele de socializare, răspândind dezinformarea rusă direct pe smartphone-urile oamenilor.

Europa nu a făcut nimic asemănător - în ciuda faptului că Rusia vizează, de asemenea, ţările de peste Atlantic cu tactici secrete similare.

Acest lucru ne reaminteşte că, deşi Uniunea Europeană s-a autoproclamat mult timp lider mondial în ceea ce priveşte elaborarea de norme digitale pentru a combate ameninţarea rusă, aceasta se străduieşte să ţină pasul cu Statele Unite atunci când acest lucru poate fi cel mai important.

UE se laudă că a adoptat recent legi privind reţelele sociale, cunoscute sub numele de Legea privind serviciile digitale, care împuterniceşte autorităţile locale să oblige companii precum Facebook şi TikTok să elimine eforturile străine care subminează alegerile. În caz contrar, companiile se pot confrunta cu amenzi mari, de până la 10% din veniturile lor globale. Mesajul de la Bruxelles: Big Tech trebuie să fie dură în ceea ce priveşte modul în care dezinformarea rusă ajunge la europeni, sau altfel.

Dar oficialii europeni au acţionat lent pentru a contracara interferenţa Rusiei în străinătate.

În aprilie, Comisia Europeană a deschis o anchetă, în temeiul noilor sale legi privind reţelele sociale, cu privire la modul în care Meta a permis prosperarea site-urilor de ştiri false susţinute de Rusia. Kremlinul a creat site-uri care pretindeau a fi instituţii europene precum Der Spiegel din Germania şi Le Monde din Franţa, care îi vizau pe europeni, adesea prin intermediul anunţurilor de socializare cumpărate pe Facebook şi Instagram.

Operaţiunea globală a Rusiei, denumită „Doppelgänger”, îi viza atât pe americani, cât şi pe europeni, şi a fost descoperită pentru prima dată în 2022. Aceasta a implicat zeci de site-uri de ştiri false, deşi eforturile nu au atras întotdeauna atenţia utilizatorilor reţelelor sociale.

„Dacă suspectăm o încălcare a normelor, acţionăm. Marile platforme digitale trebuie să se ridice la înălţimea obligaţiilor lor”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, la începutul anchetei Meta.

Am ajuns în septembrie, iar punerea în aplicare a legislaţiei europene rămâne lacunară, în cel mai bun caz.

Meta afirmă că se conformează anchetei în curs de desfăşurare a Bruxelles-ului, dar investigaţia este încă la luni distanţă de finalizare. Multe dintre site-urile de ştiri europene false - care încă răspândesc dezinformarea rusă cu privire la Ucraina şi la problemele socio-economice ale Europei - sunt uşor accesibile localnicilor şi sunt partajate pe scară largă pe platforme precum X şi Facebook.

Până în prezent, nimeni nu a fost arestat pentru aceste activităţi secrete.

În schimb, autorităţile federale americane de aplicare a legii au lovit Moscova acolo unde o doare cel mai tare: capacitatea sa de a ajunge la americani cu propagandă secretă înainte de viitoarele alegeri prezidenţiale.

Departamentul de Justiţie a închis 32 de site-uri web ruseşti falsificate, iar oficiali ai Kremlinului au fost fie sancţionaţi, fie puşi sub acuzare. Spre deosebire de Bruxelles, care se bazează pe noi norme digitale, Washingtonul a recurs la legi vechi de zeci de ani, inclusiv la norme obscure privind mărcile comerciale, pentru a eradica tentativele de interferenţă şi pentru a trage la răspundere, imediat, persoanele pentru rolul lor în activitatea clandestină.

„Mesajul Departamentului Justiţiei este clar: Nu avem nicio toleranţă pentru încercările regimurilor autoritare de a exploata sistemul nostru democratic de guvernare”, a declarat procurorul general Merrick Garland în anunţarea punerii sub acuzare.

Aceste tactici nu sunt perfecte. Este probabil ca eforturile Rusiei de a distorsiona alegerile din noiembrie să fie ample şi continue, în ciuda recentelor eliminări şi inculpări. Aproape toţi oficialii de la Kremlin rămân în afara razei de acţiune a forţelor de ordine americane şi nu vor fi afectaţi de sancţiunile recente.

Cu toate acestea, Washingtonul a reuşit acolo unde Bruxellesul - şi noul său regulament privind reţelele sociale - nu a reuşit, deoarece a vizat cauza, nu simptomul, interferenţei străine.

Guvernul federal a luat în vizor Rusia şi agenţii săi, îngenunchind dintr-o singură lovitură eforturile directe de a interveni în instituţiile democratice ale ţării. Nu a avut nevoie de reguli privind reţelele sociale pentru a face acest lucru. Statele Unite s-au putut baza pe sancţiunile existente împotriva amestecului străin în afacerile locale.

Bruxelles-ul, în schimb, şi-a concentrat investigaţia asupra Meta. A fost o mişcare care a evitat o reacţie directă împotriva Moscovei pentru a se concentra pe modul în care minciunile lui Putin au ajuns la oameni prin intermediul social media.

Această diferenţă în aplicarea legii se datorează parţial unor probleme politice mai mari.

Există tensiuni continue între ţările UE cu privire la măsura în care se poate atenua ameninţarea rusă, iar noile norme digitale ale blocului nu prevăd sancţiuni penale.

Totuşi, aceasta rezultă şi din deciziile luate de UE cu privire la locul în care să îşi concentreze resursele. Pe lângă interferenţa rusă, forţele de ordine ale blocului cercetează, de asemenea, protecţia minorilor de către companiile de social media şi dorinţa acestora de a-şi dezvălui datele interne către persoane din exterior în numele transparenţei.

Contrastul - autorităţile americane contracarând o ameninţare imediată, iar oficialii europeni luptându-se să limiteze interferenţele secrete similare ale Rusiei - ar trebui să fie reţinut de cei de la Washington care se plâng: „De ce nu poate Congresul să facă asta?” atunci când văd că Bruxelles-ul adoptă norme digitale.

Noile legi europene privind reţelele de socializare obligă multe dintre cele mai mari nume din Silicon Valley să dea socoteală ca niciodată până acum. Dar atunci când s-au confruntat cu un guvern străin care încerca în mod activ să submineze alegerile din noiembrie, oficialii americani aveau deja competenţele legale - şi, mai important, dorinţa - de a acţiona.