Cancelarul german, Friedrich Merz, cere un acord comercial rapid cu SUA. UE se teme de un compromis nefavorabil

Cancelarul german Friedrich Merz cere Bruxelles-ului să finalizeze un acord comercial cu Statele Unite în doar câteva zile, pe fondul temerilor că Uniunea Europeană ar putea accepta un aranjament dezechilibrat, în avantajul preşedintelui american Donald Trump, relatează POLITICO.

Punând subiectul pe agenda summitului liderilor europeni de joi, Merz a criticat săptămâna aceasta strategia de negociere a Comisiei Europene, pe care a calificat-o drept „prea complicată”. El a cerut mai multă urgenţă şi coerenţă în relaţiile cu Washingtonul — un apel pe care a anunţat că îl va adresa şi altor lideri europeni, inclusiv preşedintelui francez Emmanuel Macron şi prim-ministrei italiene Giorgia Meloni.

Liderii UE aşteaptă informaţii actualizate din partea executivului european în timpul cinei oficiale, în contextul în care în blocul comunitar se intensifică îngrijorările că, în lipsa unui acord până pe 9 iulie, toate bunurile europene ar putea fi vizate de un tarif reciproc de 50%.

După ce a criticat recent acordul comercial încheiat de Marea Britanie cu SUA — care a stabilit un tarif de bază de 10% şi a acordat unele facilităţi pentru exporturile de automobile şi oţel — UE se confruntă acum cu perspectiva unor dificultăţi în obţinerea unor condiţii mai avantajoase.

„Încă sper că o putere comercială precum UE, cu 450 de milioane de locuitori, are mai multă influenţă decât Marea Britanie”, a declarat miercuri un diplomat european de rang înalt.

Merz susţine că prioritatea Uniunii ar trebui să fie protejarea sectoarelor-cheie din industrie – auto, manufacturier, farmaceutic, al semiconductorilor, oţelului şi aluminiului – în special din Germania, în faţa tarifelor propuse de Trump.

Acestea sunt însă exact domeniile asupra cărora preşedintele american insistă cel mai mult, impunând cele mai mari tarife din istoria recentă a SUA, în încercarea de a forţa mutarea producţiei înapoi pe teritoriul american şi de a reduce deficitul comercial. În 2025, deficitul comercial al SUA faţă de cele 27 de state membre ale UE s-a ridicat la 232 de miliarde de dolari, reprezentând circa 19% din total.

În spatele solicitării lui Merz se află temerea că Bruxelles-ul ar putea propune un cadru general, cu o taxă uniformă de 10% pentru majoritatea bunurilor de consum, în locul unor tarife diferenţiate pe sectoare – cum ar fi cele pentru industria auto – care, susţine el, ar afecta grav exportatorii germani.

„Un tarif general nu este mandatul pe care l-am dat Comisiei Europene”, a afirmat un al doilea diplomat al UE, care a dorit să rămână anonim.

„Sperăm că Executivul european va găsi soluţii specifice pentru sectoarele cele mai vulnerabile”, a adăugat el.

Negocieri dificile şi concesii limitate

Efortul lui Merz de a accelera finalizarea unui acord se loveşte de două obstacole majore.

În primul rând, negociatorii UE au avertizat că Washingtonul este dispus să ofere doar concesii minore – cum ar fi reduceri tarifare limitate, aplicabile doar în cadrul unor cote restrânse, peste care ar intra în vigoare tarifele integrale. Acest scenariu este departe de acordul amplu de eliminare a tarifelor pe care Merz şi-l dorea, şi seamănă mai degrabă cu înţelegerea încheiată de Londra, singura concretizată până acum cu administraţia Trump.

Discuţiile cu SUA sunt deosebit de dificile în ceea ce priveşte industria auto, un domeniu de maxim interes pentru Germania. Merz şi constructorii auto germani doresc implementarea unui mecanism care să permită compensarea importurilor de vehicule în SUA cu cele produse în fabricile locale ale companiilor germane.

Ministra Economiei, Katherina Reiche, a propus un astfel de mecanism în cadrul unei vizite recente în SUA. BMW şi Mercedes-Benz au uzine mari în America, care produc inclusiv pentru exportul global. Totuşi, având în vedere că UE exportă anual peste 750.000 de vehicule în SUA, nu este clar câtă flexibilitate ar permite o soluţie bazată pe cote, dacă Trump ar respinge propunerea europeană.

Între timp, Bruxelles-ul mizează pe dorinţa exprimată anterior de Trump ca UE să îşi alinieze reglementările auto la cele americane – o concesie pe care oficialii europeni speră că o pot oferi pentru a obţine o relaxare a poziţiei Washingtonului faţă de sectorul auto.

Într-un document de orientare trimis statelor membre în luna mai, Comisia Europeană a propus armonizarea reglementărilor privind vehiculele autonome cu cele din SUA – o mişcare semnificativă, mai ales că discuţii similare privind reciprocitatea în domeniul auto au dus, în urmă cu un deceniu, la eşecul unui acord comercial transatlantic.

O chestiune de echilibru politic şi economic

Tot mai mulţi oficiali şi diplomaţi europeni avertizează că un acord dezechilibrat, în care UE ar oferi concesii comerciale semnificative fără a obţine beneficii comparabile, ar fi dificil de susţinut politic.

„Dacă înţelegerea devine prea dezechilibrată, va fi respinsă ferm de opinia publică din statele membre”, a declarat un oficial UE pentru POLITICO. Acesta a avertizat că Bruxelles-ul nu îşi poate permite un compromis major fără riscul unui „efect de bumerang” şi al unor critici dure venite din interiorul Uniunii.

Această preocupare este împărtăşită şi în Germania, principalul stat exportator al blocului comunitar.

„Observăm în continuare multe turbulenţe şi nu sunt convins că termenul de 9 iulie va fi respectat, indiferent de rezultat”, a afirmat Christian Forwick, director general pentru politică economică externă din Ministerul Economiei de la Berlin.

Forwick a sugerat că Germania ar putea accepta un tarif de bază, dacă acesta ar oferi previzibilitate pe termen lung, însă a respins ideea unor tarife sectoriale ridicate.

„Problema majoră este incertitudinea. Dacă aceste tarife se modifică la fiecare câteva săptămâni, companiile active pe piaţa transatlantică nu vor putea planifica în mod eficient. Mă gândesc, de exemplu, la industria auto – un tarif de 25% ar însemna practic sfârşitul relaţiilor comerciale dintre UE şi SUA în acest domeniu”, a avertizat el, într-un panel organizat de Institutul Aspen la Berlin.