Preţul ascuns al împrumuturilor chineze: Ţările sărace, datornice Beijingului, pierd controlul asupra propriilor finanţe

Practica Chinei de a garanta împrumuturile acordate ţărilor cu venituri reduse prin venituri din exporturile de materii prime şi sume depuse în conturi escrow cu acces restricţionat afectează capacitatea acestor state de a-şi gestiona eficient finanţele publice, relevă un studiu publicat joi, potrivit Reuters

China a acordat împrumuturi de sute de miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură în ţări în curs de dezvoltare, însă a fost criticată pentru că a folosit veniturile din exporturile de materii prime ale ţărilor împrumutate ca garanţie pentru aceste împrumuturi, adesea în contexte de criză economică pentru debitori.

Beijingul a respins în repetate rânduri acuzaţiile privind lipsa de etică a practicilor sale de creditare. Ministerul chinez al finanţelor nu a oferit un comentariu imediat pe marginea raportului.

Potrivit unui studiu realizat de AidData, Institutul Kiel pentru Economia Mondială şi Universitatea Georgetown, în parteneriat cu alte instituţii, valoarea totală a împrumuturilor publice şi garantate public de China către ţările cu venituri mici şi medii se ridică la 911 miliarde de dolari.

Dintre acestea, aproape jumătate – 418 miliarde de dolari în 57 de ţări – sunt garantate prin depozite bancare constituite în conturi din bănci chineze, se arată în raport.

„În calitate de garanţie, creditorii chinezi preferă active lichide – în special depozite în numerar în conturi bancare aflate în China. De asemenea, doresc vizibilitate şi control asupra fluxurilor de venituri”, a explicat Christoph Trebesch de la Institutul Kiel.

Conform studiului, aceste depozite, aflate în conturi controlate de instituţiile de creditare din China, pot reprezenta, în medie, peste o cincime din plăţile anuale efectuate de ţările cu venituri mici şi bazate pe exporturi de materii prime pentru a-şi achita datoriile externe.

„O parte din aceste venituri rămâne în afara ţării, inaccesibilă guvernului debitor, timp de mai mulţi ani”, se precizează în raport, care subliniază că lipsa accesului şi a transparenţei afectează capacitatea guvernelor debitoare de a-şi gestiona politicile fiscale.

China aplică această practică în relaţiile sale de creditare cu ţări din Africa, Asia, America Latină şi Orientul Mijlociu, acoperind perioada 2000–2021, potrivit studiului.

„Cercetarea noastră relevă un tipar anterior nedocumentat de blocare a veniturilor, în care o parte semnificativă din încasările provenite din exporturi de materii prime nu ajunge niciodată în ţările exportatoare”, a declarat Brad Parks, director executiv al laboratorului de cercetare AidData.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială şi-au exprimat anterior îngrijorarea privind impactul creditării garantate asupra ţărilor în curs de dezvoltare. Într-un document comun publicat în 2023, cele două instituţii avertizau că această practică poate provoca crize ale datoriei, prin restrângerea spaţiului fiscal, creşterea riscului de supraîndatorare şi limitarea accesului la finanţare din partea creditorilor fără garanţii.

În cazurile în care ţările au fost nevoite să-şi restructureze datoria externă din cauza dificultăţilor financiare, utilizarea de către China a veniturilor din exporturi de materii prime nespecifice pentru garantarea împrumuturilor de infrastructură a complicat procesul de restructurare, se mai arată în raport.