Cancelarul german face presiuni asupra lui Erdogan să asigure libertate presei

Cancelarul german Angela Merkel i-a reamintit preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan că opiniile divergente sunt parte integrantă a unui guvern democratic.

Luând cuvântul alături de Erdogan joi în Ankara, cancelarul german a făcut referire la puciul eşuat din Turcia în iulie 2016 – când o facţiune militară turcă a încercat să preia controlul asupra ţării – ca un exemplu al dedicării poporului turc pentru o Turcie democrată.

“În cazul puciului eşuat, am văzut cum poporul turc a apărat democraţia şi regulile democraţiei în Turcia”, a declarat Merkel.

“Exact din acest motiv, în această fază decisivă, este important ca libertatea de exprimare să fie susţinută şi, în legătură cu acest lucru, [preşedintele Erdogan şi cu mine] am discutat despre libertatea presei”, a adăugat ea.

Conferinţa comună de presă s-a ţinut cu ocazia vizitei de stat a cancelarului Merkel în Ankara, vizită pe care criticii lui Erdogan o consideră a fi un semn de tolerare a conducerii tot mai autocrate a preşedintelui turc. După lovitura de stat eşuată din iulie 2016, Erdogan a ordonat arestări în masă în rândul forţelor de securitate, profesorilor şi politicienilor, a suspendat mii de judecători şi a atacat mass media.

Merkel a făcut apel ca Erdogan să protejeze diversitatea de opinie.

“Opoziţia este o parte a democraţiei”, a declarat cancelarul german.

Merkel, în defensivă

De asemenea, cancelarul Angela Merkel s-a confruntat cu opoziţia preşedintelui turc când a folosit expresia “terorismul islamic”.

Merkel a declarat reporterilor prezenţi la conferinţa de presă că a discutat cu Erdogan în detaliu despre “aspecte legate de lupta împotriva terorismului islamic, împotriva fiecărei forme de terorism, şi de terorismul practicat de PKK [Partidul Muncitorilor din Kurdistan]”.

Limbajul ales de Merkel nu a fost agreat de preşedintele turc.

“Această expresie terorismului islamic ne întristează serios pe noi musulmanii”, a declarat Erdogan, adresându-i-se direct lui Merkel. “O astfel de expresie nu este corectă deoarece Islamul şi terorismul nu pot fi asociate. Islamul înseamnă pace”.

Expresia “terorismul islamist” sau “terorismul islamic” este controversată deoarece asociază terorismul de această religie şi nu de crimele comise de indivizi sau organizaţii, precum Statul Islamic.

Ca răspuns, Merkel a susţinut că există o distincţie lingvistică în limba germană între “Islam” şi “islamist” şi apoi a urmărit să asigure poporul turc că “noi nu numai că respectăm şi apreciem musulmanii, dar şi dorim să lucrăm bine împreună şi să luptăm împreună împotriva acestui terorism groaznic”.

Interese comune: stabilitate şi contraterorism

În timpul discuţiilor bilaterale de joi dintre Merkel şi Erdogan, cei doi lideri s-au referit la interesele geopolitice majore ale ambelor naţiuni: obţinerea stabilităţii regionale şi combaterea terorismului internaţional.

Erdogan a declarat reporterilor că discuţiile s-au focusat pe modul în care doi membri NATO ar putea lucra împreună pentru a îmbunătăţi situaţia din Irak şi Siria, unde grupul jihadist Statul Islamic continuă să declanşeze atacuri în rândul populaţiei civile, trimiţând unde de şoc în întreaga lume.

Preşedintele turc a mai declarat că el şi Merkel au discutat despre criza refugiaţilor în Marea Egee.

Un nou plan prezidenţial

Întâlnirea dintre liderii german şi turc a avut loc în contextul unui val tot mai mare de condamnări la adresa reformelor prezidenţiale propuse de Erdogan.

Preşedintele turc doreşte să modifice Constituţia pentru a avea puteri extinse, să acumuleze întreaga putere politică în mâinile sale prin înlocuirea sistemului parlamentar cu unul prezidenţial.

Totuşi, Erdogan a contestat că schimbările propuse nu vor menţine separarea puterilor în stat: “Nici nu încape discuţie ca separarea puterilor să fie abolită. [Reforma] oferă o oportunitate mai mare pentru ca ramura executivă să lucreze mai rapid. Sectorul judiciar îşi va păstra puterea şi funcţiile în noul sistem”, a adăugat el.

Parlamentul turc urmează să trimită preşedintelui, joi sau vineri, proiectul de lege privind reforma constituţională. După adoptarea de către Erdogan, proiectul de lege va fi prezentat poporului turc pentru aprobare sau respingere într-un referendum ce ar putea avea loc în luna aprilie.