Cameron se pregăteşte pentru înfrângere în lupta împotriva numirii lui Juncker la conducerea CE şi îşi evaluează opţiunile

Premierul britanic David Cameron se pregăteşte pentru o înfrângere de proporţii la Consiliul European de joi şi vineri, după ce a fost abandonat şi de puţinii săi aliaţi în lupta împotriva desemnării lui Jean-Claude Juncker la conducerea Comisiei Europene, executivul său mai sperând acum doar că ar putea să apeleze la invocarea 'intereselor fundamentale' pentru a bloca această numire, dar şi această opţiune pare practic imposibil de pus în practică, notează The Guardian şi AFP.

La două săptămâni după ce a găzduit un mini-summit al adversarilor lui Juncker, primul ministru suedez Fredrik Reinfeldt a capitulat miercuri şi a anunţat că acceptă nominalizarea fostului premier luxemburghez, iar apoi omologul său olandez, Mark Rutte, un alt 'rebel', i-a urmat exemplul. Aşadar, Cameron mai rămâne acum doar cu sprijinul controversatului lider ungar Viktor Orban, dar unele surse diplomatice afirmă că şi acesta ar urma în final să se abţină.

În faţa unei asemenea situaţii, şeful executivului de la Londra solicită ca membrii Consiliului European să se pronunţe prin vot asupra desemnării preşedintelui Comisiei, iar decizia să se ia prin consens, deci numai dacă nu există niciun vot împotrivă.

Cancelarul german Angela Merkel, cea care şi-a asumat rolul de lider al taberei pro-Juncker, s-a declarat de acord ca desemnarea lui Juncker să fie supusă la vot în Consiliul European, dar decizia să se ia prin majoritatea calificată, nu prin consens aşa cum vrea Cameron, ea susţinând că acest vot 'este exact ce este prevăzut în tratate', deci 'nu va fi o dramă'.

Odată ajuns în acest punct, Cameron ar putea să apeleze la o ultimă soluţie, respectiv invocarea 'intereselor fundamentale' ale ţării sale pentru a bloca decizia, un vechi mecanism european din anii 1960 cunoscut sub numele de 'compromisul de la Luxemburg', dar care din punct de vedere legal este greu de pus în practică.

Liderii social-democraţi europeni, reuniţi sâmbăta trecută la Paris, au anunţat şi ei că acceptă ca Juncker, candidatul grupului popularilor europeni (PPE) la preşedinţia Comisiei, să ocupe acest post. Aşadar, numirea lui pare doar o formalitate, o sursă europeană citată de AFP menţionând că actul juridic pe care şefii de stat şi de guvern îl vor transmite Parlamentului European este deja redactat cu numele lui Juncker.

David Cameron îl consideră pe Juncker un federalist european de modă veche şi doreşte ca la conducerea Comisiei Europene să fie desemnată o persoană mai favorabilă reformării Uniunii Europene şi diminuării atribuţiilor acesteia, orientări care să răspundă votului în favoarea euroscepticilor la ultimul scrutin europarlamentar.

Conservatorii europeni par totuşi dispuşi să ţină cont de aceste dorinţe ale britanicilor. Conform Downing Street, Angela Merkel şi Mark Rutte l-au asigurat pe Cameron de sprijinul lor pentru 'apartenenţa Marii Britanii la o Uniune Europeană reformată' şi i-au spus că vor colabora cu el atunci când executivul de la Londra îşi va renegocia relaţia cu UE, renegociere promisă de Cameron concetăţenilor săi ca pas premergător înaintea convocării unui eventual referendum pe tema părăsirii Uniunii Europene.

Pentru a evita disputele dăunătoare dintre Marea Britanie şi celelalte state europene exact într-o zi dedicată Europei păcii, la un secol de la izbucnirea Primului Război Mondial, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a decis ca dineul liderilor europeni să fie consacrat exclusiv priorităţilor UE, deci programului Comisiei pentru următorii cinci ani.

Dar nici această dezbatere nu va fi lipsită de controverse, întrucât stânga europeană, condusă de preşedintele francez Francois Hollande şi de premierul italian Matteo Renzi, cere mai multă flexibilitate în aplicarea prevederilor bugetare ale pactului de stabilitate, lucru de care Angela Merkel nici nu vrea să audă, ea estimând că respectivul pact oferă deja destulă flexibilitate.

De asemenea, gândindu-se la posibilitatea ca premierul britanic să se răzbune respingând în bloc programul propus de Van Rompuy, acesta din urmă a decis să nu tranşeze problema preşedinţiei Comisiei într-un 'pachet' din care ar mai fi făcut parte şi celelalte funcţii din cadrul instituţiilor europene, precum preşedinţia Consiliului, a diplomaţiei europene, a Eurogrupului şi alte posturi importante de la vârful Comisiei.

În aceste condiţii, potrivit mai multor surse europene, nu este exclusă organizarea unui summit european extraordinar, probabil la jumătatea lunii iulie, când ar urma să fie desemnaţi viitorii titulari ai celorlalte posturi cheie în instituţiile comunitare.

Pe lângă chestiunea nominalizării preşedintelui Comisiei, celălalt eveniment major al summitului va fi semnarea acordurilor de asociere cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia.

De asemenea, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko îi va informa vineri pe liderii europeni despre evoluţiile din ţara sa, iar aceştia din urmă vor analiza relaţiile cu Rusia. Însă dacă ei 'vor începe să discute despre sancţiunile împotriva Rusiei, atunci am putea avea o zi de vineri lungă', avertizează un diplomat european.