Camera Deputaţilor: proiect de lege dă drumul la construcţiile pe spaţiile verzi. Parcurile României ar putea aparţine mafiei retrocedărilor

Marţi, 18 februarie, în Camera Deputaţilor se va dezbate un proiect de lege care ar permite autorizarea construcţiilor pe spaţiile verzi, şi aşa prea puţine, după dezastrul urbanismului din Epoca de Aur. Dacă prevederea ar fi aplicată, sute de hectare de spaţiu verde s-ar pierde doar în Bucureşti.

Legea mediului, OUG 195/2005 (aşa cum a fost modificată prin OUG 114/2007) prevede în articolul 71 interzicerea schimbării destinaţiei spaţiilor verzi. Legea 24/2007 a spaţiilor verzi urbane confirmă această interdicţie şi impune sancţiuni pentru încălcarea ei.

Printr-un proiect legislativ se solicită modificarea Legii 24/2007 prin introducerea unui articol care prevede posibilitatea construirii pe spaţiile verzi private. Chiar dacă ar exista o contradicţie între Legea 24/2007 a spaţiilor verzi urbane şi OUG 195/2005, ar prevala Legea 24/2007 ca lege specială.

Prin această prevedere, spaţiile verzi dintre blocuri şi bucăţile de parcuri retrocedate ar deveni construibile.

Proiectul legislativ va fi discutat marţi de Comisia de Administraţie Publică a Camerei Deputaţilor. Un miting de protest va fi organizat marţi în faţa Palatului Parlamentului. Mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale au solicitat prezenţa la şedinţa Comisiei.

Mai jos prezentăm comunicatul de presă semnat de cele 74 de organizaţii ale Coaliţiei de Mediu.

Către: Comisia de Administraţie Publică şi Amenajarea Teritoriului

În atenţia:

D-lui Almăjanu Marin, Preşedinte

D-lui Cseke Attila-Zoltan, Vicepreşedinte

D-lui Nistor Laurenţiu, Vicepreşedinte

Coaliţia pentru Mediu din România protestează vehement la propunerea de modificare a Legii 24/2007, a spaţiilor verzi, articolul 5, prin introducerea noului alineat, numărul 9, şi solicită Comisiei retragerea de urgenţă a acestuia.

Alineatul propus are următorul conţinut:

(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (5) este permisă schimbarea destinaţiei terenurilor proprietate privată, prevăzute ca atare în planurile de urbanism ca zone verzi, cu obligaţia amenajării ca spaţiu verde a unui teren echivalent ca suprafaţă, indicat de către autoritatea administraţiei publice locale, sau cu obligaţia menţinerii ori amenajării din suprafaţa terenului a unui procent de 15% de spaţiu verde

Organizaţiile din Coaliţia pentru Mediu din România îşi exprimă îngrijorarea că, în acest fel, Comisia de Administraţie Publică, autorul colectiv al acestei propuneri, susţine schimbarea destinaţiei terenurilor prevăzute ca spaţii verzi în documentaţiile de urbanism, acest lucru ducând la diminuarea drastică a suprafeţelor de spaţii verzi urbane, cu repercursiuni extrem de grave asupra sănătăţii populaţiei. Suprafaţa de spaţiu verde este, după cum ştiţi, un indicator important de calitate a vieţii cetăţenilor în oraşe.

Totodată, dorim să vă semnalăm caracterul halucinant şi ilogic al motivării introducerii acestui alineat:

protecţia mediului este o prioritate naţională;

regimul juridic al spaţiilor verzi trebuie corelat cu interesele publice şi cu protecţia dreptului de proprietate;

impact socio-economic negativ al interdicţiei de schimbare a destinaţiei spaţiilor verzi;

obligaţia celor care solicită schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi de a asigura 15% de spaţiu verde din suprafaţa solicitată va creşte “spectaculos” suprafaţa spaţiilor verzi din România.

Având în vedere motivaţia de mai sus, vă solicităm să lămuriţi ultimul argument adus în favoarea modificării şi anume: în ce fel consideraţi că un spaţiu verde (prevăzut iniţial ca atare în documentaţia de urbanism) şi care devine spaţiu construit la solicitarea proprietarului, dar care păstrează totuşi 15% din suprafaţa verde iniţială va creşte în mod spectaculos suprafaţa spaţiilor verzi urbane?

Vă aducem la cunoştinţă ca şi Curtea Constituţională a fost sesizată de două ori pe speţa spaţiilor verzi (OUG 114/2004), iar soluţiile date au fost de menţinere a actualelor prevederi legislative, adică interzicerea schimbării destinaţiei spaţiilor verzi, indiferent de forma juridică a acestora, motivând că actualii proprietari puteau să opteze şi pentru alte două forme de despăgubire, şi nu neapărat în natură, aşa că adăugarea alineatului 9 încalcă prevederile Curţii Constituţionale a României.

Amintim că reglementările Uniunii Europene în această privinţă, transpuse şi în legislaţia noastră, prevăd, obligatoriu, asigurarea unei suprafeţe minime de 26 mp/cap de locuitor, ţintă ce trebuia atinsă începând cu acest an şi la care România este încă deficitară.

Mai multe oraşe din România, inclusiv Capitala, sunt monitorizate pe calitatea aerului, de către Uniunea Europeană, iar declanşarea procedurii de infringement, având în vedere şi modificarea legislativă aflată în discuţie, este iminentă.

CMR atenţionează că această potenţială modificare a legii 24/2007, articolul 5, va duce, fără îndoială, la diminuarea drastică a suprafeţelor verzi din localităţi, cum ar fi: parcurile, pepinierele, spaţiile verzi ale blocurilor de locuinţe, spaţiile verzi ale instituţiilor publice, multe alte suprafeţe verzi fiind în procedură de retrocedare.

Vă informăm că numai în Bucureşti s-ar pierde, într-un interval foarte scurt, peste 200 hectare de spaţii verzi, ceea ce ar fi echivalent cu un adevărat genocid asupra populaţiei.

Coaliţia pentru Mediu din România vă solicită retragerea de urgenţă a Alineatului 9 la Articolul 5 şi vă aduce la cunoştinţă că, în caz contrar, va sesiza Comisia Europeană cu privire la un eventual act normativ care va conţine prevederile incriminate. Totodată, vă aducem la cunoştinţă că dorim să ne constituim parte interesată în dezbaterea propunerilor de modificare a Legii 24/2007 şi vă solicităm facilitarea prezenţei membrilor CMR în cadrul şedinţelor Comisiei.

Cu stimă,

Membrii Coaliţiei pentru Mediu din România