Bulgaria: Fiecare val de proteste studenţeşti marchează o etapă în evoluţia democratică a ţării (analist)

Studenţii bulgari s-au raliat din 26 octombrie protestelor împotriva premierului Plamen Oreşarski, ocupând mai multe clădiri ale Universităţii din Sofia. Într-un comentariu publicat în săptămânalul bulgar Kultura şi preluat de Courrier International, Dimitar Bechev, unul dintre profesorii actualilor studenţi, la rândul său fost participant al manifestaţiilor din 1997, iar în prezent analist de politică externă în cadrul biroului de la Sofia al Consiliului European, îşi exprimă admiraţia faţă de această nouă implicare a tinerilor.

Spiritul de revoltă studenţească este mereu viu. În timpul iernii aspre din 1997, studenţii Universităţii din Sofia au fost cei care s-au plasat în fruntea protestelor împotriva guvernului socialist al lui Jan Videnov, care a adus Bulgaria pe marginea prăpastiei. Zi după zi, "cohorte" de tineri traversau străzile din Sofia, scandând în aplauzele trecătorilor: "Suntem studenţi, nu ne este frică!".

Studenţii erau cei care scriau "agenda morală" pentru întreaga societate bulgară, la fel cum o fac şi astăzi. Cei care au în prezent 20 de ani aruncă - fără frică şi ezitare - piatra lor în marea de indiferenţă şi cinism general. Generaţia din 1997 se recunoaşte în această mişcare şi de aceea cei care au făcut revoluţia de atunci sunt din nou aici, constată Dimitar Bechev.

Majoritatea argumentelor folosite de detractorii studenţilor, difuzate de mass-media servile statu-quo-ului, sunt astăzi aceleaşi ca în 1997: "sunteţi o infimă minoritate", "serviţi interese din umbră", "faceţi politică, în loc să studiaţi". "O ţară întreagă este cufundată în hiperinflaţie şi într-o criză abisală, însă pentru unii a reuşi la examen este mai important!", comentează, ironic, autorul articolului.

Potrivit lui Dimitar Bechev, fiecare val de proteste studenţeşti marchează o etapă în evoluţia democratică a Bulgariei. În 1997, miza era alegerea unui vector pro-occidental şi pro-european. Aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană (UE) şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a devenit ulterior o garanţie pentru respectarea principiilor democratice în ţară, iar Bruxellesul a devenit un factor de coerciţie exterioară aplicată elitelor locale, care se ambiţionau să se folosească de putere pentru a-şi servi propriile interese.

Din păcate, oamenii au înţeles că şi acest model are limite, continuă Bechev, subliniind că numirea lui Delian Peevski (deputat şi magnat de presă cu reputaţie dubioasă) în fruntea serviciilor de contraspionaj ale Bulgariei a constituit picătura care a umplut paharul. Tocmai această numire a declanşat, la 14 iunie, mişcarea de protest contra actualului guvern condus de premierul Plamen Oreşarski şi susţinut de socialişti, precizează autorul comentariului.

În opinia lui Dimitar Bechev, această "afacere" dezvăluie cât de înşelător este sistemul democratic al Bulgariei: sub o aparenţă europeană, el este putred în interior. Studenţii de astăzi nu spun altceva, iar mesajul lor este: "Nu dorim să trăim în minciună!". Generaţia din 1997 este alături de ei, asigură Bechev.