Bulgaria a decis să se retragă din proiectul de gazoduct Burgas-Alexandroupolis
După mai mulţi ani de gândire şi dispute, autorităţile bulgare au decis să se retragă totuşi din proiectul de gazoduct Burgas-Alexandroupolis, achitând 6,5 milioane de euro compensaţii celorlalţi participanţi ai proiectului, companii de stat ruseşti şi greceşti. Însă, potrivit unor surse ale cotidianului rus Kommersant apropiate negocierilor, ceilalţi participanţi ar putea cere compensaţii şi mai mari pentru zădărnicirea proiectului. Acum Rusia va fi nevoită să ajungă la o înţelegere cu Turcia în vederea construirii oleoductului de alternativă Samsun-Cheyhan, a cărui realizare va costa mult mai mult.
Guvernul bulgar a decis miercuri retragerea ţării din proiectul Burgas-Alexandroupolis şi plata unor compensaţii către compania de proiectare Transbalkan Pipeline International. După cum se spune în comunicatul oficial, oleoductul nu este considerat suficient de rentabil. Potrivit vicepremierului bulgar Simeon Djankov, Bulgaria încearcă să convină retragerea sa cu alţi acţionari ai proiectului, după cum prevede acordul interguvernamental. Însă, dacă nu se va ajunge la un acord, atunci 'Bulgaria se va retrage din proiect peste 12 luni, conform unei clauze din contract'.
Acordul interguvernamental privind construcţia oleoductului din oraşul bulgar Burgas spre cel grec Alexandroupolis a fost semnat la 15 martie 2007. Prin acest oleoduct, cu o lungime de 285 de km, se plănuia livrarea unei cantităţi de 35 de milioane de tone de petrol pe an, cu posibilitatea de a majora cantitatea până la 50 de milioane de tone. Costul proiectului era estimat la circa 1 miliard de euro. Părţii ruse îi aparţin, prin Consorţiul Burgas-Alexandroupolis, împărţit în părţi egale între Gazprom neft, Rosneft şi Transneft, 51% acţiuni, celelalte 49% fiind împărţite între Grecia şi Bulgaria, precizează Kommersant.
În toţi cei patru ani care au trecut de la semnarea acordului, Bulgaria a tărăgănat în mod evident demararea lucrărilor de construcţie. La începutul lui 2011, autorităţile bulgare au desfăşurat o expertiză a fiabilităţii ecologice a proiectului, expertiză aprobată de guvern abia în noiembrie. În tot acest timp, Bulgaria nu a finanţat lucrările la proiect, Transneft evaluând datoria Bulgariei la 7,3 milioane de euro.
Reprezentanţi ai Transneft au declarat că, deocamdată, nu au primit niciun document oficial din partea guvernului bulgar. O sursă de informaţie apropiată acţionarilor ruşi afirmă că ei nu-şi vor da acordul pentru retragerea Bulgariei din proiect. 'Dacă autorităţile bulgare vor face acest lucru fără permisiunea noastră, ele vor trebui să achite compensaţii de mai multe milioane, inclusiv pentru lezarea reputaţiei', afirmă interlocutorul ziarului rus. În opinia sursei citate, decizia autorităţilor bulgare 'este una politică şi în avantajul Occidentului'. Potrivit altei surse, partea rusă ia în calcul posibilitatea de a se adresa instanţelor internaţionale.
Nu este exclus ca, în actualele condiţii, să fie activizate negocierile cu Turcia pe marginea proiectului alternativ Samsun-Cheyhan. În prezent, acţionari ai acestui proiect sunt compania italiană Eni şi cea turcă Calik, câte 25% ar putea primi Rosneft şi Transneft. Până acum, cele două companii ruseşti considerau acest proiect nerentabil: partea turcă insistă asupra unor tarife mult prea mari pentru livrare - 30 de dolari pe tonă, în timp ce costul prin oleoductul Burgas-Alexandroupolis ar fi de numai 8 dolari. În acelaşi timp, întregul proiect Samsun-Cheyhan este estimat la 4 miliarde de dolari. Potrivit surselor de informaţie ale Kommersant, recent părţile au discutat perspectivele oleoductului, însă nu au reuşit să ajungă la un acord.
În opinia analistului rus Denis Borisov, decizia Bulgariei de a se retrage din Burgas-Alexandroupolis este mai degrabă una politică, chiar dacă nu este exclus ca temeri autorităţilor bulgare să le fi stârnit şi posibilitatea participării companiilor ruseşti la proiectul Samsun-Cheyhan, în condiţiile în care petrolul ar putea să nu ajungă pentru ambele proiecte.
Fostul ministru al economiei, energeticii şi turismului al Bulgariei, Petr Dimitrov, este de părere că pentru zădărnicirea proiectului Burgas-Alexandroupolis ţara ar putea fi pusă să achite compensaţii între 200 de milioane şi 1 miliard de dolari. Potrivit lui Dimitrov, declaraţiile guvernului de la Sofia sugerează că 'niciun fel de proiecte ruseşti nu vor fi realizate, din cauza erorilor Moscovei, însă nu se precizează despre ce erori este vorba'.
La alt mare proiect energetic ruso-bulgar - construcţia centralei nucleare 'Belene' - Sofia nu a renunţat deocamdată. Ministrul economiei, energeticii şi turismului al Bulgariei, Traicho Traikov, a declarat că proiectul a fost lansat 'pe un făgaş corect'. Însă, de-a lungul întregului an 2011, Bulgaria a tărăgănat şi semnarea contractelor pe marginea acestui proiect, iar o decizie finală privind realizarea lui nu a fost luată încă în mod oficial.
