Bulgaria a cheltuit la Belene cel puţin 1,5 miliarde de euro

În cele 31 de ani de existenţă a proiectului pentru construirea unei centrale nucleare la Belene, Bulgaria a îngropat acolo cel puţin 1,5 miliarde de euro, scrie vineri cotidianul sofiot 24 Ceasa. Totul a început la 20 martie 1981, când guvernul bulgar a luat decizia de începere a construcţiei la Belene. Oraşul de la Dunăre a fost ales în concurenţă cu alte 7, în ciuda dubiilor legate de riscul seismic din zonă, care până la urmă s-a dovedit că au subminat proiectul. Primul beton a fost turnat în anul 1987, cu trei ani mai târziu lucrările de construcţie au fost finalizate în proporţie de 40%, iar 80% dintre echipamentele au fost livrate. În anul 1990 activiştii ecologişti au organizat proteste împotriva proiectului şi în anul 1991 guvernul a fost nevoit să renunţe la el. Cu toate acestea, un an mai târziu primul reactor deja realizat a venit la Belene, unde a stat circa 15 ani până când a ruşii au căzut de acord să-l ia înapoi ca să-l instaleze la o centrală în Rusia.

Ideea de reluare a proiectului a fost lansată de guvernul premierului Simeon Saxa Coburg-Gotha în anul 2002, când Bulgaria a fost obligată să închidă două dintre reactoare ale centralei de la Kozlodui. Decizia iniţială a fost să fie instalat reactorul produs la începutul anilor '90, se considera pe atunci că investiţia se va ridica la doar 1,2 miliarde de dolari, care se vor adăuga celor 1,8 miliarde investite deja în proiect în anii 80 şi 90. Până la urmă s-a dovedit că tehnologia din 90 este deja depăşită pentru standardele europene şi s-a decis ca la Belene să fie amplasate două reactoare noi de 1.000 MW produse de compania rusă Atomstroyexport.

Planurile iniţiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Naţională de Electricitate NEK, să deţină 51% în viitoarea centrală. Restul de 49% urma să fie vândut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns însă în impas după ce în octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din proiect. Semnarea unui acord final cu privire la construcţia centralei de la Belene a fost amânată de mai multe ori în ultimii doi ani, principalul punct de dispută între cele două părţi fiind preţul, precum şi lipsa de interes din partea unor investitori din vestul Europei. În timp ce Rusia susţinea că preţul de cost al noii centrale nucleare nu poate fi mai mic de 6,3 miliarde de euro, Bulgaria cerea un preţ de maximum 5 miliarde de euro.

Premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat miercuri că Sofia renunţă definitiv la proiect. Borisov a evocat preţul drept motiv principal pentru oprirea proiectului. În opinia lui, centrala nucleară de la Belene ar fi costat în jur de 10 miliarde de euro, ceea ce Bulgaria nu-şi poate permite. Totodată, Borisov a venit cu ideea ca noul reactor care a fost produs pentru centrala de la Belene să fie instalat la Kozlodui. Acesta va fi cel de al şaptelea reactor al centralei de la Kozlodui. În prezent însă, doar două din primele şase reactoare ale centralei mai funcţionează, după ce patru au fost oprite în perioada 2002-2007 la cererea Uniunii Europene, care le-a considerat nesigure.

Ziarul 24 Ceasa mai scrie că ministrul bulgar al economiei şi energiei Delian Dobrev s-a deplasat joi la Moscova. Acesta va încerca să-i convingă pe ruşi să nu dea în judecată Bulgaria şi să nu ceară despăgubiri pentru proiectul eşuat.

Potrivit presei sofiote de vineri însă, şansele lui nu sunt foarte mari în condiţiile în care ministrul rus al energiei, Serghei Şmatko a anunţat joi că ţara sa va insista ca Bulgaria să-şi respecte cu rigurozitate obligaţiile.

Cotidianul Dnevnik îl citează pe fostul preşedinte bulgar Gheorghi Pârvanov (2002-2012), care afirmă că ar iniţia un referendum pentru soarta proiectului. Pârvanov, care se află acum în plina campanie pentru funcţia de lider al Partidului Socialist, de opoziţie, afirmă că reluarea construcţiei centralei nucleare ar trebui să fie primul punct din programul acestei formaţiuni pentru alegerile legislative din 2013.

În acelaşi timp, la două zile după anunţarea deciziei guvernului bulgar continuă să apară reacţii contradictorii. 'O veste mare, mare de tot' - în acest fel a comentat pe Twitter ambasadorul american la Sofia, James Warlick, decizia guvernului bulgar de a renunţa la proiectul de construire a centralei nucleare în oraşul Belene.

De o altă părere este însă Petăr Dimitorov, fost ministru al economiei şi energiei în guvernul socialistului Serghei Stanişev. 'Bulgarii trebuie să se pregătească pentru scumpiri ale energiei electrice în fiecare lună', a avertizat Dimitrov. El a întrebat ironic dacă centrala pe gaze care ar trebui construită în locul celei nucleare va funcţiona cu gaze din cosmos. Prin această decizie va creşte dependenţa de o resursă de energie care este pe cale să se termine şi renunţăm la ceea ce Comisia Europeană consideră o sursă de energie independentă, a mai spus Dimitrov.

Această decizie este fatală pentru contributorii bulgari, care vor plăti un preţ mai mare pentru energia electrică, crede liderul Partidului Socialist Serghei Stanişev. În opinia acestuia, pentru construirea a unei noi unităţi la centrala de la Kozlodui va fi nevoie de cel puţin 12 ani. Stanişev, care este şi preşedinte interimar al Partidului Socialiştilor Europeni, consideră că guvernul bulgar nu a apărat interesele naţionale şi pune sub semnul întrebării dezvoltarea energiei nucleare în Bulgaria.

O poziţie similară au şi ultranaţionaliştii de la partidul Ataka. Pavel Şopov, vicepreşedintele acestui partid, a spus că renunţarea la acest proiect serveşte unor interese străine, mai exact celor ale României şi Turciei, care au planuri pentru noi facilităţi nucleare.