Bucureştiul visează la construcţia unei noi gări internaţionale

Ideea realizării unei noi gări în Bucureşti, subterană şi care să corespundă şi traficului internaţional, îi macină pe specialişti şi pe arhitecţi, care caută locul unde ar putea fi amplasată construcţia. “Bucureştiul trebuie să aibă o gară internaţională centrală. Proiectul este mai vechi. Iniţial s-a propus ca această gară să fie în zona Leu – Răzoare, dar acum se propune zona Calea 13 septembrie. Gara va fi cu linii de cale ferată în subteran”, a explicat pentru B365.ro, Liviu Ianăşi, coordonatorul proiectului Concept Strategic Bucureşti 2035. O altă variantă propusă este transformarea Gării de Nord în gară internaţională, dar şi de această dată cu mutarea căii ferate în subteran. În raportul de sinteză pentru faza a II-a a Conceptului strategic, prezentat în Comisia de Urbanism a Capitalei, se propune şi construirea unei căi ferate subterane pe traseul Băneasa – Obor – Titan Sud. "Este vorba de reconsiderarea unui traseu care a existat şi a fost distrus. Calea ferată ar trebui reintrodusă în strategia de trafic a Capitalei. Acest proiect a fost neglijat. Este important pentru creşterea accesibilităţii către centru a persoanelor din cartierele Capitalei sau chiar din afară oraşului", a explicat Ianăşi.

Strategia cuprinde şi proiectele a trei noduri intermodale complexe care vor face legătura între metrou, RATB şi calea ferată, la Gara de Nord, Gara Obor şi Gara Cotroceni. În plus, se propun 12 gări cu legătură la metrou, în zone precum Băneasa, Chitila, Pipera, Colentina (aproape de Dragonul Roşu), şoseaua Giurgiului, Pantelimon sau Militari.

Plecând de la necesităţile Bucureştiului, arhitecta Daniela Crăciunoiu a realizat un proiect pentru amplasarea unei gări în zona de Sud-Vest a Capitalei. Practic, planul prevede restaurarea vechii linii de cale ferată industrială, dezafectată pe unele porţiuni, care străbate Sud-Vestul Capitalei, cu amendamentul ca mare parte din traseu să fie trecut în subteran. De aici şi până la proiectul noii Gări de Sud nu a fost decât un pas, gara fiind poziţionată pe strada Progresul, la confluenţa dintre cartierele Berceni şi Ferentari, pe locul ansamblului Ţesătoriilor Reunite – fabrică ce astăzi nu mai funcţionează – şi a unor depozite şi ateliere improvizate.

„De la nivelul străzii, locul se prezintă ca un gard opac continuu, pe un perimetru de 1.5 km. Este o zonă care dacă ar fi reconvertită, ar duce la o dezvoltare economică şi socială. Apoi, desigur, există implicaţiile la nivel macro, atât prin creşterea mobilităţii şi a accesibilităţii, cât şi la nivelul gradului de reprezentativitate urbană”, spune Daniela Crăciunoiu, care a proiectat o incintă futuristă, cu peroane şi linii de cale ferată subterane, minimall, magazine, librărie şi un atrium impresionant la intrare, în mare parte ventilată şi iluminată natural. Clădirea este poziţionată pe trei nivele, cu peroanele şi calea ferată în subteran, acoperită cu un material foarte uşor ce s-a folosit şi la Allianz Arena din München. Gara propusă ar deservi traficului regional, interregional şi internaţional şi ar reprezenta un nod feroviar de gradul Gării de Nord. E proiectată cu cinci peroane care să deservească opt linii ferate pentru că în urma unui studiu de trafic derulat prin staţia nouă Bucureşti Sud, numărul de călători ar fi foarte mare”, consideră arhitecta.

Este vorba de reconsiderarea unui traseu care a existat şi a fost distrus. Calea ferată ar trebui reintrodusă în strategia de trafic a Capitalei.

Până la realizarea acestor proiecte, Bucureştiul va demara două lucrări finanţate cu ajutorul unor parteneri externi din Elveţia şi Belgia. Astfel, proiectul de prelungire a magistralei 4 Gara de Nord - Gara Progresu, în valoare de 10 milioane franci elveţieni, fără TVA, propus spre finanţare de către S.C. Metrorex, a fost aprobat de către Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) al Confederaţiei Elveţiene, contribuţia părţii elveţiene fiind de 8,5 milioane franci elveţieni. De asemenea, într-o întâlnire cu oficiali belgieni, partea română a reafirmat interesul în continuarea unui parteneriat de cooperare în domeniul lucrărilor de infrastructură privind modernizarea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii feroviare în zona Bucureştiului, inclusiv Complexul Gara de Nord, şi transformarea Gării de Nord într-un concept feroviar european modern, cu legături prin tunel cu Gara de Sud şi Gara Obor. O companie comună celor două ţări se va ocupa de proiectare-finanţare. Aceasta se va ocupa de elaborarea studiilor necesare pentru fundamentarea proiectului şi identificarea investitorilor care vor fi atraşi, în baza unui acord deja semnat între guvernele celor două state.