Bucureştiul, sufocat de gunoaiele din canalizare

Curăţarea reţelei de canalizare a Bucureştiului – o operaţiune care a costat peste 13 milioane de euro până în prezent, fără a se fi încheiat – aduce la suprafaţă situaţii incredibile, lucrătorii constatând de multe ori stupefiaţi că bucureştenii aruncă din case tot ce le cade în mână. Covoare, cauciucuri, beton, pietre, lemne – iată doar câteva dintre cele mai “interesante” gunoaie care ajung în canalizarea oraşului în loc să fie în tomberoane. Conform “Antena 3”, mai bine de jumătate dintre bucureşteni recunosc că aruncă gunoiul unde şi cum apucă, iar asta costă: milioane de euro, care ar putea fi folosite pentru modernizare, se duc pe decolmatarea şi curăţarea reţelei de canalizare, care nu face faţă nici unei ploi mai zdravene. Statisticile spun că doar doi din zece bucureşteni sunt tot timpul atenţi ce şi unde aruncă. Jumătate dintre locuitorii Capitalei ştiu regulile, dar recunosc că nu le aplică tot timpul.

Cel mai mult are de suferit caseta principală de colectare a oraşului, un bazin în care ajunge apa folosită. De peste un an, o echipă mixtă româno-ungară lucrează la curăţarea lui, iar lucrările avansează greu prin apă, într-un mediu încărcat de gaze toxice.

Înainte de curăţare, doar jumătate din sistem mai funcţiona normal. Dinspre Lacul Dâmboviţa şi până la Glina, caseta colectoare, construită în 1987, măsoară puţin peste 43 de kilometri. În zona Unirii, blocajele lasă cu greu apa să se scurgă şi asta pentru că sistemul este gândit la jumătatea secolului 20, pentru un milion de oameni, iar de atunci populaţia s-a dublat, iar suprafaţa de colectare a apelor a crescut de 5 ori.

Chiar şi cu banii investiţi până acum, canalizarea cedează la prima ploaie mai serioasă, Bucureştiul devenind de fiecare dată, pentru câteva ore, o mică Veneţie. Pentru ca toate problemele să se rezolve ar fi nevoie de o casetă modernă, dar şi un canal echipat, costurile fiind estimate la încă 27 de milioane de euro.

Mai bine de jumătate dintre bucureşteni recunosc că aruncă gunoiul unde şi cum apucă, iar asta costă: milioane de euro, care ar putea fi folosite pentru modernizare, se duc pe decolmatarea şi curăţarea reţelei de canalizare

Capitala va beneficia şi de o finanţare europeană de 353 milioane euro care vizează îmbunătăţirea reţelei de canalizare a Municipiului Bucureşti, a staţiei de epurare de la Glina şi a canalului colector al râului Dâmboviţa. După finalizarea primelor investiţii în Caseta de colectare ape uzate de sub râul Dâmboviţa, capacitatea de preluare a apelor uzate şi a celor pluviale a crescut cu 13 procente, ajungând acum la 60% din normal. Când aceasta va fi reabilitată complet, sistemul de canalizare al Bucureştiului va putea să preia un debit de ape uzate de 75 mc/s, adică de peste şapte ori debitul mediu pe secundă al Dâmboviţei.