BRICS vrea să se lanseze în politică

Ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), care iniţial erau reunite exclusiv printr-o agendă economică şi financiară, intenţionează să se transforme într-un bloc politic. La summitul care s-a încheiat joi la New Delhi, liderii BRICS le-au trasat miniştrilor de externe sarcina de a elabora concepţia unei reforme a organizaţiei. Însă, singurul rezultat real al forumului a devenit acordul privind creditarea reciprocă în monede naţionale, nu în dolari SUA, notează cotidianul rus Kommersant.

Liderii BRICS, organizaţie care se numeşte în continuare grup al ţărilor în curs de dezvoltare, au decis să se transforme într-o organizaţie politică. Aceste planuri au fost făcute publice în timpul summitului din India, la care iniţial era planificat ca ţările să se concentreze pe probleme financiar-economice, cum ar fi înfiinţarea unei bănci de dezvoltare a BRICS şi creditarea reciprocă în monede naţionale.

Primul care a formulat această idee a fost premierul indian Manmohan Singh: 'Propăşirea BRICS este legată de mediul geopolitic'. Ideea a fost dezvoltată de preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev: 'În perspectivă, organizaţia noastră ar putea deveni un element-cheie în sistemul de administrare globală. Astăzi, discutăm nu doar probleme de ordin economic, ci şi de politică internaţională. Scopul nostru ar putea deveni transformarea BRICS într-un mecanism deplin de activitate nu doar în domeniul economic, ci şi politic'. Potrivit lui Medvedev, acest lucru este necesar inclusiv pentru o conlucrare mai strânsă cu Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

De altfel, liderii BRICS s-au apucat de politică inclusiv la summitul din New Delhi, constată Kommersant. În declaraţia finală, dedicată în special economiei şi finanţelor, cei cinci lideri şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu situaţia din Siria, pledând pentru contracararea 'oricăror violenţe şi încălcări ale drepturilor omului'. Totodată, liderii BRICS au precizat că această criză trebuie soluţionată pe baza respectării integrităţii teritoriale şi suveranităţii Siriei, dând astfel de înţeles, chiar dacă într-un mod extrem de voalat, că ţările BRICS nu sprijină ideea unei intervenţii externe în treburile siriene interne.

Un capitol separat al declaraţiei a fost dedicat Iranului. 'Nu trebuie admis ca situaţia din jurul Iranului să se transforma într-un conflict, ale cărui consecinţe catastrofale nu vor corespunde intereselor nimănui', se subliniază în declaraţie.

Potrivit Kommersant, singurul rezultat important şi concret al summitului a devenit acordul privind deschiderea unor linii de creditare în monedele naţionale ale ţărilor BRICS. Acum, băncile celor cinci ţări vor putea să se finanţeze reciproc şi să finanţeze proiecte comune în monede naţionale, ceea ce le va permite ţărilor BRICS să înregistreze progrese în consolidarea statutului valutelor lor. 'Tehnic, acest lucru era posibil şi fără un acord, însă acum va deveni mult mai simplu', a explicat pentru Kommersant un membru al delegaţiei ruse.

În ceea ce priveşte ideea propusă de India - cea privind crearea unei bănci de dezvoltare a BRICS - nu s-a reuşit realizarea ei în timpul summitului de la New Delhi. Ideea este încă destul de 'necoaptă', lucru demonstrat şi de faptul că negociatorii nici măcar nu au pus problema cotelor lor de participare la proiect. În schimb, liderii BRICS ar criticat la unison mersul lent al reformelor din cadrul arhitecturii financiare mondiale în general, precum şi sistemul de cote şi cel de administrare al Fondului Monetar Internaţional (FMI) în particular.