Bodog promite "toleranţă zero" pentru corupţie

Nici n-a ieşit bine în presă vestea că şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a fost reţinut, alături de alte 13 persoane, pentru fapte de corupţie, că ministrul Sănătăţii a apărut public să declare că în timpul mandatului său va fi "toleranţă zero" pentru absolut orice suspiciune legată de corupţie.

"Domnul preşedinte Burcea a fost numit (preşedinte al CNAS - n.r.) la propunerea ministrului Sănătăţii de către prim-ministru. La fel, la propunerea ministrului Sănătăţii, a fost eliberat din funcţie astăzi. În acelaşi timp, am propus preluarea atribuţiilor de preşedinte de către domnul vicepreşedinte Vulcănescu. Vreau să precizez că în timpul mandatului meu este toleranţă zero pentru absolut orice suspiciune legată de corupţie", a declarat Bodog, preluat de Agerpres, la Palatul Parlamentului.

Ministrul Sănătăţii a mai precizat că nu poate da mai multe detalii, întrucât a fost declanşată o anchetă de către procurorii DNA.

Reamintim că Marian Burcea a fost reţinut vineri dimineaţă de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, alături de alte 13 persoane, într-un dosar în care se investighează decontări ilegale ale CASMB.

În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe că, prin activităţile infracţionale desfăşurate de cei reţinuţi, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).

Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracţional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CSAMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În multe situaţii, dosarele medicale cu pacienţi fictivi au avut prioritate la decontare şi aprobare, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate. În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, precizează DNA.