Biserica Ortodoxă din Ucraina obţine separarea de Moscova

Rusia poate avea încă priză asupra Crimeei şi regiunii est-ucrainene Donbas, însă joi, Biserica Ortodoxă a pus capăt controlului ce durează de 332 de ani al Moscovei asupra Bisericii Ortodoxe din Ucraina, potrivit Politico.

Patriarhul Bartolomeu, arhiepiscopul din Constantinopol, Noua Romă şi lider mondial al Bisericii Ortodoxe, a anunţat joi că biserica a acordat autocefalia (autoguvernare) Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Patriarhia Constantinopolului a revocat o scrisoare din 1686 care i-a oferit patriarhului Moscovei controlul asupra bisericii ucrainene, inclusiv puterea de a-l hirotonisi pe arhiepiscopul de Kiev.

Obţinerea independenţei Bisericii Ortodoxe a devenit un element foarte discutat în cadrul luptei continue dintre Rusia şi Ucraina. Şi decizia lui Bartolomeu ameninţă cu producerea unei rupturi între Moscova şi Constantinopol, despre care unii observatori ai bisericii susţin că ar putea provoca cea mai puternică diviziune de la Marea Schismă din 1054, când a avut loc separarea Bisericilor Catolică şi Ortodoxă.

Biserica Ortodoxă Rusă, care are aproximativ 250 milioane de creştini ortodocşi în lume, a ameninţat că se va separa de Bartolomeu şi Sinodul din Istanbul din cauza disputei legate de Ucraina.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a lăudat decizia lui Bartolomeu, într-o declaraţie, susţinând că este o victorie majoră a Ucrainei împotriva Kremlinului.

Decizia Sinodului a prevăzut de asemenea şi repunerea în funcţie a unor preoţi, episcopi şi membri ai bisericii din Ucraina, inclusiv pe liderul acestei biserici, Patriarhul Filaret, în vârstă de 89 de ani, care a fost excomunicat de Moscova pentru ceea ce Bartolomeu a menţionat a fi motive politice şi nu religioase.

În timpul revoluţiei Euromaidan din Kiev, care a dus la înlăturarea de la putere a fostului preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici, Patriarhia din Kiev, condusă de Filaret, a luat partea manifestanţilor, la un moment dat chiar oferindu-le adăpost celor care fugeau de bastoanele forţelor de ordine.

Poroşenko, care la începutul anului următor se confruntă cu o puternică opoziţie în alegeri, a urmărit să îşi întărească legăturile cu Biserica pentru a-şi îmbunătăţi poziţia în rândul alegătorilor, precizează Politico.

“Pentru noi, biserica este o garanţie a libertăţii spirituale. Aceasta este cheia pentru armonia socială”, a afirmat preşedintele ucrainean într-o declaraţie.