Birocraţia, strategie în an electoral?

La începutul lui 2014, cadrele didactice nu şi-au luat salariile la timp. Situaţia nu a apărut nici accidental, nici izolat şi, mai mult, s-ar putea chiar perpetua, fiind generată de faptul că Ministerul de Finanţe a impus, la finele lui 2013, noi reguli de întocmire a documentelor pentru plata salariilor, ceea ce a creat haos in sistem. Pentru primari din teritoriu, întocmirea documentelor aferente plăţii salariilor bugetarilor din instituţiile care ţin de ei a devenit o misiune imposibil de finalizat în timp util.

Cei mai afectaţi de noile reguli (comunicate în decembrie pentru a fi puse în operă la începutul lui ianuarie) sunt primarii de comune sau cei ai localităţilor mici, unde un singur funcţionar din primărie are de făcut acum, de 10 sau chiar 20 de ori mai multe hârtii pentru achiziţii sau pentru plata contribuţiilor sociale aferente salariilor, informează Gândul. Dacă înainte de schimbarea regulilor o şcoală făcea 10 ordine de plată, acum face 96 şi dacă avea 6 conturi bancare acum va avea 70. Acesta a fost unul dintre principalele motive pentru întârzierea plăţii salariilor unor categorii de bugetari, situaţie care ar urma sa se repete lună de lună, cred unii primari.

„E o multiplicare diabolică a hârtiilor, de la 1 ianuarie. Dracu’ a făcut ordinele astea. Dar şi dracu’ le făcea mai bine!”, şi-a exprimat revolta primarul independent Emil Drăghici, din Vulcana-Băi (Dâmboviţa), preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACoR).

Supărarea primarilor este îndreptată spre ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea şi spre secretarul său de stat, Gheorghe Gherghina, autorii a şapte ordine de ministru care au simplificat munca funcţionarilor din Trezorerie, dar au crescut birocraţia în teritoriu, făcând din plata salariilor un coşmar.

Desigur, conform lui Liviu Voinea schimbările erau necesare, şi salariile se vor plăti în cele din urmă.

Dacă viaţa celor de la Ministerul Finanţelor s-a simplificat, urmând să-şi acceseze informaţiile cu un singur click - informaţiile din teritoriu fiind centralizate într-un soft în care toate cele 13.000 de instituţii publice au fost obligate să se înscrie până la finele lui 2013 - nu acelaşi lucru se întâmplă şi în teritoriu, unde numărul de angajaţi al primăriilor a rămas acelaşi, chiar dacă volumul de muncă a crescut enorm.

Primarii, indiferent de coloratura politică, sunt revoltaţi. Dacă în orăşele mari, unde primăriile îşi permit un număr mare de angajaţi, lucrurile mai merg cât de cât, la primăriile mici, cu puţini angajaţi, nemulţumirea a crescut exponenţial iar de suferit vor suferi, finalmente, bugetarii, care nu îşi iau salariile la timp.

În plus faţă de birocraţie, anul 2014 a mai venit cu o lovitură pentru primari. Guvernul le-a pus în cârcă o cheltuială în plus pe care edilii locali nu ştiu de unde o vor suporta.

Printr-o ordonanţă de urgenţă Guvernul a decis ca de la 1 ianuarie, primăriile să acopere minimum 25% din plata indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap şi pentru însoţitorii acestora.

În comune, unde numărul persoanelor cu handicap este mare, însă veniturile primăriilor sunt mici, edilii locali se plâng că nu vor putea susţine aceste plăţi mult timp.

"Probabil că o să dăm aceste ajutoare cât o să avem bani: o lună, două şi restul... vedem. Înainte de sfârşitul anului vom rămâne fără bani", estimează primarul din Cornu, localitatea de reşedinţă a fostului premier Adrian Năstase, nemulţumit că PSD-ul, deşi la putere, nu s-a consultat cu aleşii locali.

Edilii locali mai atrag atenţia asupra faptului că banii pentru plata ajutoarelor se vor termina cam în prag de alegeri prezidenţiale, aspect care, cred unii primari USL, celor de la Ministerul de Finanţe le-a scăpat...

Din opoziţie, lucrurile se văd însă diferit. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă - PDL crede că noua măsură face parte din strategia Guvernului de a avea primăriile la mână în an electoral.

"Ne-au făcut acum dependenţi de Guvern. Faci ce trebuie, primeşti banii prin diverse alte formule, tot de la Guvern. Nu faci, nu-i primeşti. Eu am un buget, mi-l reduc, dar nu mor în tranşee. În comune însă ce să mai reducă? Ei au 10-15 funcţionari cu totul. Practic, Guvernul ţi-a luat toţi banii, pentru că cei care nu au aceşti 25% din fonduri proprii – iar cei mai mulţi nu-i au, vor lua din bugetul primăriei, că aceste indemnizaţii nu pot rămâne neplătite, iar Guvernul le va da doar unora după aceea, prin diverse alte formule", a declarat Gheorghe Falcă pentru Gândul.