BIOGRAFIE - Vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu, propus la Ministerul Transporturilor
alte articole
Vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu, a cărei activitate politică a început în 1996, a fost nominalizat la Ministerul Transporturilor, fiindu-i astfel împlinită o dorinţă mai veche, chiar dacă în vară a fost trimis în judecată în dosarul Electrica Moldova.
În octombrie 2011, Relu Fenechiu declara că nu candidează la şefia Consiliului Judeţean Iaşi deoarece vrea să fie ministru al Transporturilor. De asemenea, în aprilie 2012 spunea că nu vrea să fie ministru până în noiembrie.
"Nu vreau să fiu ministru în Guvernul USL până la alegerile parlamentare din noiembrie care vor duce la formarea unui nou Guvern”, declara Fenechiu în aprilie 2012, adăugând că viitorul Guvern trebuie să realizeze două mari proiecte, esenţiale pentru domeniul transporturilor, pe care le va depune în Parlament: legea privind parteneriatul public-privat şi legislaţia privind achiziţiile publice.
Relu Fenechiu s-a născut în 3 iulie 1965 în Dărmăneşti, judeţul Bacău. Este căsătorit şi are doi copii.
A absolvit, în 1990, Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii “Gh. Asachi” din Iaşi şi, în acelaşi an, a devenit director general al SC Fene Grup SA (până în 2004). În 2006, a absolvit Colegiul Naţional de Apărare.
De asemenea, a urmat la Universitatea Româno-Americană un master în Marketing, iar la Facultatea de Management de la Universitatea Ecologică Bucureşti cursuri de masterat cu specializarea "Economia şi Managementului Mediului".
A urmat şi studii universitare de doctorat (domeniul Management) la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi.
Activitatea politică a început în 1996, când a devenit membru în Organizaţia Municipală a PNL Iaşi. Apoi, în perioada 1998-2000 a fost vicepreşedintele Filialei Teritoriale PLN Iaşi. În 2002 a fost preşedinte al Comisiei de Politici Regionale, Amenajarea Teritoriului şi Transporturi.
Relu Fenechiu este în prezent vicepreşedinte PNL (din 2008), precum şi preşedinte al Filialei Teritoriale PNL Iaşi (din 2004). De asemenea, din 2010 este preşedintele Comisiei de specialitate pentru infrastructură şi transporturi a PNL.
În 2004, Relu Fenechiu a fost candidatul PNL la Primăria Municipiului Iaşi. Fără succes însă, primar fiind ales candidatul PSD, Gheorghe Nechita. Fenechiu a obţinut 16,5% la voturi, situându-se pe cea de-a -treia poziţie.
La alegerile din 28 noiembrie 2004, Relu Fenechiu a fost ales deputat de Iaşi pe listele Alianţei DA. În 9 decembrie 2012, a obţinut un nou mandat de deputat pe listele USL.
Numele lui Fenechiu, într-un dosar legat de retrocedări de terenuri
Numele lui Relu Fenechiu a apărut în scandalul legat de arestarea prefectului de Iaşi, Radu Prisăcaru, în august 2006, într-un dosar legat de retrocedarea unor terenuri. Prisăcaru a susţinut că într-unul dintre denunţurile la adresa lui Prisăcaru, cel al lui Dorin Forna, era menţionat acuzator şi Fenechiu.
Fenechiu a negat însă orice implicare a sa în acest dosar. El a precizat că nu l-a văzut niciodată pe Forna şi că nu are nicio legătură cu vreun dosar privind afaceri cu terenuri sau retrocedări. La rândul său, Prisăcaru a declarat că Relu Fenechiu nu are nicio implicare în dosarul său şi că vorbele sale au fost interpretate.
Fenechiu a apărut în rechizitoriul în care Sorin Ovidiu Vântu era acuzat că l-ar fi sponsorizat pe Nicolae Popa
Numele deputatului ieşean a fost trecut în rechizitoriul prin care Sorin Ovidiu Vântu era învinuit de favorizarea infractorului. Relu Fenechiu a figurat pe lista martorilor din rechizitoriul în care SOV este acuzat că l-ar fi sponsorizat pe Nicolae Popa. În cele din urmă, instanţa a decis să nu-l mai citeze la proces pe Relu Fenechiu.
Trimis în judecată în dosarul Electrica Moldova
Procurorii DNA l-au trimis, în iunie 2012, în judecată pe deputatul PNL Relu Fenechiu, acuzat de complicitate la abuz în serviciu în dosarul achiziţiilor făcute de Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova. Relu Fenechiu a fost cercetat în calitate de acţionar şi(sau administrator la firmele SC FENE GRUP SA, SC LA ROCCA SRL Iaşi, SC TEHNOROM SRL Iaşi, la data comiterii faptelor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada de referinţă, respectiv 2002-2005, Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova era abilitată legal să facă achiziţii publice pentru echipamente (produse integrale sau piese de schimb) pentru a asigura întreţinerea reţelelor fostei Filiala de Distribuţie si Furnizare a Energiei Electrice ELECTRICA MOLDOVA.
Pe lângă achiziţiile normale de echipamente şi piese de schimb, în perioada 2002-2005, SISEE Moldova a realizat şi achiziţii de la un grup de patru firme – SC LA ROCCA SRL, SC TEHNOROM SRL, SC FENE GRUP SA şi SC EURO PLUS SRL - fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în anii 1970 – 1980.
Având în vedere calitatea de deputat a lui Relu Fenechiu la acea vreme, dosarul a fost înaintat spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2012, Relu Fenechiu deţine 3 terenuri intravilane în Iaşi, cumpărate în perioada 1999-2002, cu o suprafaţă totală de 4.668 mp. Mai are un teren intravilan în Dărmăneşti, judeţul Bacău, moştenit în 1990. Deputatul PNL este proprietarul a două case de locuit în Iaşi, precum şi a unei case de vacanţă în Dărmăneşti, judeţul Bacău.
Soţia sa Mariana deţine, de asemenea, două terenuri intravilane, unul în Abrud (judeţul Alba) şi altul în Roşia Montană (jud. Alba), ultimul de 10.200 mp. În Abrud are şi un apartament, iar în Roşia Montană o casă de locuit.
Relu Fenechiu are, potrivit declaraţiei de avere, trei autoturisme, un Mercedes, un BMW şi un Hyundai, precum şi bijuterii şi obiecte de artă de 80.000 euro.
Este acţionar majoritar (96%) în cadrul Fene Grup SA, deţinând şi 50% din SC La Rocca SRL.
În 2006, Fenechiu a contractat un credit în valoare de 45.050 euro, la BCR, a cărei scadenţă este 2026.