„Bilanţul de sănătate” al spaţiului Schengen

Peste 400 de milioane de cetăţeni din 26 de state membre UE şi un număr tot mai mare de persoane din terţe ţări care doar îi tranzitează spaţiul, călătoresc fără a fi controlaţi la frontierele dintre ţări.
(photos.com)
Gina Zaragiu
03.06.2013

"Spaţiul Schengen reprezintă una dintre cele mai valoroase şi mai concrete realizări la nivel european. Acesta este apreciat pe scară largă de cetăţenii europeni şi are o contribuţie importantă la prosperitatea noastră economică. Întrebarea cu privire la modul în care putem consolida cooperarea noastră şi respecta dreptul la libera circulaţie este extrem de importantă. Suntem datori faţă de cetăţenii europeni să garantăm faptul că spaţiul Schengen rămâne un spaţiu fără controale la frontieră.” a declarat doamna Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

Pentru a "lua pulsul" acestui spaţiu al circulaţiei fără frontiere, Comisia Europeana a adoptat cel de al treilea raport (semestrial) al său, ce face „bilanţul de sănătate” al spaţiului Schengen.

Raportul "spune" că Schengen este, în linii mari, sănătos.

În cele 6 luni care fac obiectul raportului, doar o singură dată au fost reintroduse controale la frontierele interne, aceasta de către Norvegia, pentru o ocazie cu totul specială: ceremonia de decernare a Premiului Nobel la Oslo (10 decembrie 2012). În perioada respectivă, cuprinsă între 3 şi 12 decembrie 2012, au fost verificate 3.136 de persoane, unui număr de 19 persoane li s-a refuzat intrarea şi 8 persoane au fost reţinute.

Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS) este în prezent operaţional în cinci regiuni ale lumii. Cel mai recent a fost lansat în luna martie a.c. înFolosind sistemul VIS, până la 6 mai 2013, au fost prelucrate aproximativ 2,9 milioane de cereri de viză, au fost eliberate aproximativ 2,4 milioane de vize şi au fost respinse aproximativ 348.000 de cereri.

În perioada octombrie — decembrie 2012, au fost detectate aproximativ 13.600 cazuri de trecere ilegală a frontierei, ceea ce reprezintă o scădere de 52 % în comparaţie cu trimestrul al patrulea al anului 2011.

Îmbunătăţirea cea mai spectaculoasă în ceea ce priveşte controlul frontierelor a înregistrat-o Grecia.

Dacă în perioada iulie-septembrie 2012, grecii înregistraseră mai mult de jumătate din totalul trecerilor ilegale a frontierei, această situaţie s-a schimbat în urma lansării operaţiunii Shield. În august 2012, Grecia a realocat aproximativ 1.800 de poliţişti de frontieră la graniţa cu Turcia, şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptat: în răstimpul octombrie - decembrie 2012, cele mai multe treceri ilegale ale frontierei au fost raportate de Italia - 31 % din toate cazurile detectate (4.231 de persoane) - Grecia "căzând" pe locul 2 în clasament, cu 30 % din numărul total de cazuri (4035 de persoane).

În septembrie 2011, Comisia Europeană a prezentat propuneri pentru a consolida eficacitatea si legitimitatea sistemului Schengen. În comunicarea sa intitulată „Guvernanţa Schengen – a răspunde circumstanţelor excepţionale”, Comisia şi-a anunţat intenţia de a prezenta instituţiilor UE, de două ori pe an, o imagine de ansamblu a funcţionării sistemului Schengen.

În plus, negocierile privind cele două propuneri legislative prezentate în septembrie 2011 sunt în curs de desfăşurare. Aceste propuneri legislative prevăd un sistem mai solid de evaluare şi monitorizare la nivelul UE pentru verificarea şi asigurarea aplicării normelor Schengen, precum şi un mecanism decizional european mai structurat, care ar putea permite, în situaţii cu totul excepţionale, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în caz de ameninţare gravă la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. La 29 şi 30 mai s-a ajuns la un acord asupra propunerilor privind spaţiul Schengen, la nivel de trilog şi la nivelul Coreper, ceea ce a însemnat un pas înainte în vederea creării unui sistem consolidat privind libera circulaţie.

Raportul

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor