Bashar al-Assad deschide frontul kurd

Conflictul din Siria ar putea provoca o nouă criză regională, în zonele kurde ale Turciei vecine. Experţii vorbesc despre naşterea alianţei dintre Damasc şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care desfăşoară o luptă armată împotriva autorităţilor turce. În acest mod Bashar al-Assad speră să obţină o pârghie de presiune asupra Ankarei, mizând pe cartea kurdă, ceea ce-i va permite să destabilizeze situaţia în mai multe ţări ale regiunii: pe lângă Turcia, problema kurdă este pusă acut în Iran, Irak şi în Siria însăşi, notează cotidianul rus Kommersant.

Liderul aripii militare a PKK, Murat Karayilan, este convins: guvernul islamic conservator de la Ankara, 'tolerat de SUA şi de o serie de puteri europene', pregăteşte o intervenţie armată în Siria. Liderul aripei armate a PKK a atenţionat că, în cazul în care aceste planuri vor fi realizate, 'toate regiunile kurde din Turcia vor deveni zonă de acţiuni militare'.

Damascul îi sprijinea în mod tradiţional pe separatiştii kurzi, consideraţi de Ankara separatişti. Întemeietorul PKK, Abdullah Öcalan, conducea 'războiul de partizani' împotriva autorităţilor turce de pe teritoriul sirian. Lângă Damasc, PKK avea o bază proprie, care amintea de o mică cetate, iar 'luptătorii pentru eliberarea Kurdistanului' erau instruiţi în defileul Bekaa, care, chiar dacă se află în Liban, la acea vreme era controlată practic de sirieni.

Lucrurile au continuat astfel până în 1998, când Ankara i-a cerut Damascului să-l expulzeze pe Öcalan, ameninţând că, în caz contrar, va declanşa un război. Ca o confirmare a seriozităţii acestor intenţii, la graniţă au fost comasate trupe turceşti. Preşedintele de atunci Hafez al-Assad a fost nevoit să se retragă: Öcalan a părăsit Siria, căutând fără succes azil în Rusia, Italia şi Grecia, iar în februarie 1999 a fost arestat de serviciile secrete turce de pe teritoriul Kenyei.

De atunci, Damascul şi PKK au încercat să nu-şi afişeze relaţiile, însă acum situaţia s-a schimbat, constată Kommersant. În războiul civil sirian premierul Turciei, Recep Tayyip Erdogan, s-a plasat de partea opoziţiei. Consiliul Naţional Sirian (CNS), care se opune lui Bashar al-Assad, îşi are sediul în Turcia. În afară de aceasta, liderii de la Ankara vorbesc din ce în ce mai des despre crearea, de-a lungul graniţelor cu Siria, a unei 'zone-tampon', inaccesibilă pentru forţele guvernamentale siriene. Drept replică, Bashar al-Assad a decis să mizeze pe cartea kurdă, amintindu-i în acest fel lui Erdogan despre posibilele consecinţe pe care le va avea pentru Turcia amestecul în conflictul sirian.

Potrivit Kommersant, mai există o explicaţie pentru activitatea lui Bashar al-Assad în direcţia kurdă: el doreşte să-şi asigure sprijinul kurzilor, care în Siria se cifrează la circa 2 milioane (10% din populaţie). În actualul război civil, majoritatea kurzilor îşi menţin neutralitatea. Unele mişcări kurde sprijină Damascul, altele - opoziţia, însă în linii mari populaţia regiunilor kurde supravieţuieşte neluând parte activă la acţiunile de protest. De altfel, nici nu ar avea de ce: forţele de securitate ale lui Bashar al-Assad au lăsat practic regiunile kurde nesupravegheate, deoarece regimul de la Damasc nu are posibilitatea de a se ocupa şi de majoritatea sunită, şi de kurzi.

O serie de politicieni kurzi au propus deja proclamarea pe teritoriul Siriei a 'Kurdistanului de Vest', cu capitala la Afrin. În opinia experţilor, indiferent cum se va încheia criza siriană, kurzii îşi vor consolida oricum poziţiile. Astăzi, cu ei 'cochetează' şi Bashar al-Assad, şi inamicii săi. Liderii CNS au promis deja că în cazul în care vor veni la putere le vor oferi regiunilor kurde autonomie, după exemplul Irakului, unde regiunile nordice populate de kurzi există practic ca un stat suveran.

Este puţin probabil ca autorităţile Turciei, unde kurzii au cu mult mai puţine drepturi şi se plâng de discriminare, vor fi încântate de apariţia la graniţa sa a unei alte 'regiuni kurde libere'. Fără îndoială, combatanţii PKK vor profita de situaţie şi vor încerca să-şi consolideze prezenţa în 'Kurdistanul de Vest'. Drept rezultat, armata turcă va fi nevoită să desfăşoare operaţiuni împotriva partizanilor kurzi nu doar pe teritoriul Irakului, ca în prezent, ci şi în Siria, indiferent de cine se va afla în acel moment la putere la Damasc: Assad sau adversarii săi.