Băsescu: În politica externă, România îşi menţine obiectivele strategice de până acum, în ciuda tensiunilor politice din ultima perioadă

Preşedintele României Traian Băsescu a declarat marţi, în cadrul întâlnirii cu diplomaţii români de la Palatul Cotroceni, că politica externă a României rămâne neschimbată, în ciuda întâmplărilor de pe 3-6 iulie şi a celor de după data de 29 iulie când a fost referendumul de demitere al şefului statului.

Astfel, potrivit şefului statului, parteneriatele strategice cu Statele Unite, Polinia, Franţa, Marea Britanie, Coreea, Azerbaidjan şi alte ţări cu care România are deja dezvoltate strategii de politică externă trebuie continuate şi „aduse la un nivel de bine şi foarte bine”.

Principalele afirmaţii făcute de Traian Băsescu adresate diplomaţilor români:

“-Revenind la politica externă aş vrea să subliniez ceea ce subliniem de ani de zile la fiecare întâlnire. România îşi menţine obiectivele strategice de până acum. Întâmplările 3-6 iulie şi de după 29 iulie nu modifică politică externă în niciun fel. Direcţia este vest. Cei care ne pot garanta ceea ce avem ca obiectiv, creşterea de trăi a românilor sunt partenerii noştri din Uniunea Europeană, iar securitatea o garantăm cu partenerii din NATO. Cele două dimensiuni ale politicii externe, procesul de continuare a integrării în UE şi creşterii relevanţei noastre în NATO sunt prioritare în perioada următoare. De asemenea, se impune şi din acest punct de vedere vă voi solicita raportări trimestriale, creşterea de valorificare a parteneriatelor strategice pe care le avem. Sigur ele diferă de la ţara la ţara şi în funcţie de interesele pe care România le-a avut cu ţările respective. Unele sunt mai consistente, altele sunt mai puţin consistente, unele au o abordare economică, altele politică, dar toate ne dau un buchet de parteneri de extraordinară importantă.

-Am să enumăr câteva din parteneriatele importante. Menţionez că analiza anterioară întâlnirii noastre mi-a dat satisfacţia să constant că toate merg şi că niciunul nu a fost abandonat. Cer ridicarea la nivel de bine sau foarte bine. Mă refer la parteneriatul strategic pentru secolul XXI cu SUA, aliat primordial în NATO şi în lumea civilizată. Este cel mai complex parteneriat pe care-l avem, de cooperare politică, militară, culturală, ştiinţifică şi trebuie să va spun odată declarat în anul 2011 acest parteneriat SUA a acţionat în mod deosebit în zonă, care pentru noi era un deziderat şi anume zonă economică, ceea ce este extrem de important pentru noi. Am văzut toţi apariţia EXXON, Chevron şi alte companii americane pe piaţă românească şi parteneriate care garantează independenţa energetică.

-Avem parteneriat cu Turcia şi sper să punem în aplicare acest parteneriat pentru ca el vizizeaza securitatea la Marea Neagră şi exploatarea resurselor din Marea Neagră.

-Parteneriatul cu Franţa nu şi-a atins nivelul maxim la care ar putea fi ridicat. Parteneriatul strategic cu Italia funcţionează perfect şi politic şi economic şi sper să fie consolidat în continuare.

-Avem o restanţă în materializarea parteneriatului cu Polonia şi aici atenţionez ambasada de la Varşovia că voi da o atenţie deosebită punerii în aplicare a acestui parteneriat.

Direcţia este vest. Cei care ne pot garanta ceea ce avem ca obiectiv, creşterea de trăi a românilor sunt partenerii noştri din Uniunea Europeană, iar securitatea o garantăm cu partenerii din NATO

-Sigur parteneriatul strategic, semnat din 2002, cu Ungaria e o realizare ce nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării sau parteneriatul strategic cu Marea Britanie, stabilit încă din 2003.

-Foarte bine funcţionează şi parteneriatul din 2009 cu Azerbaidjeanul şi politica externă se va concentra în continuare pe misiunea de leg dintre zona europeană şi statele din Marea Caspică. Aş atenţiona ambasadorul din Azerbaidjean că ne-am asumat în relaţiile cu ei şi cu Turkmenistan în reuşită realizării conductei trsans-caspice că soluţie a proiectului Nabucco.

-Parteneriatul strategic cu Republica Coreea. Avem multe intenţii din partea Coreei de a dezvoltă afaceri în România, din păcate, mare parte din ele nu se materializează din cauza birocraţiei din România şi a lipsei capacităţii instituţiilor româneşti de a-şi asumă responsabilitatea. Acest lucru este doar o constantare, nu e un reproş la Guvernul de trei, patru luni, ci observ o linie istorică în care finalizarea parteneriatelor care au lăsat de dorit. Ambasada de la Seul trebuie să convingă firmele coreene că trebuie să investească în România.

-Parteneriatul de prietenie cu Japonia funcţionează la parametrii normali România având alături guvernul japonez care şi-a asumat finanţarea unor proiecte în ţara noastră, precum proiectul de conectare a metroului bucureştean cu aeroportul Otopeni care este în execuţie în prezent. Aş spune un lucru despre Japonia, în contextul dezastrului de anul trecut, ei n-a făcut niciun pas înapoi în parteneriatul cu noi.

-Parteneriatul amplu cu China a început să dea roade. Sprijinul pe care guvernul chinez îl acordă României începe să se materializeze. Important este ca oamenii de afaceri din România, companiile noastre să privească mai atent către piaţă chineză, că de altfel şi asupra pieţei Federaţiei Ruse. Nu există restricţii de a exporta sau face investiţii în Federaţia Rusă. Fac un apel că România să nu mai evite Federaţia Rusă.

-Pe aceste parteneriate am exigenţa ca ambasadorii din Capitalele statelor să facă un raport trimestrial şi mai ales să sesizeze problemele care apăr în ţară cu parteneriatele din aceste state. Ajutându-i pe ei, ne ajutăm pe noi în proiectul de dezvoltare. Bineînţeles informaţia trebuie adresată Ministerului Afacerilor Externe care s-o distribuie mai departe.”