Bănicioiu: FOTE - cea mai importantă competiţie după Jocurile Mondiale Universitare din 1981 (interviu)

Festivalul Olimpic al Tineretului European (FOTE) reprezintă cea mai importantă competiţie polisportivă după Jocurile Mondiale Universitare din 1981 şi oferă posibilitatea ca România să intre în circuitul internaţional al marilor competiţii sportive, afirmă ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, într-un interviu acordat AGERPRES.

El precizează că, din 2014, vor exista fonduri europene şi pentru sport, urmând a fi lansat programul "Pierre de Coubertin", care va viza în principal inserţia socială a sportivilor de performanţă, cetăţenia activă prin sport, educaţia şi voluntariatul, în general dimensiunea socială a sportului.

- Domnule ministru, ce înseamnă pentru România Festivalul Olimpic al Tineretului European? Va aduce acest eveniment o revitalizare a sporturilor de iarnă în România, la care ţara noastră nu are o tradiţie?

Nicolae Bănicioiu: FOTE reprezintă pentru noi cea mai importantă competiţie polisportivă după Jocurile Mondiale Universitare din 1981 şi oferă posibilitatea ca România să intre în circuitul internaţional al marilor competiţii sportive. Pentru acest eveniment, s-au construit şi modernizat baze sportive pentru sporturile de iarnă (complexul de trambuline de la Râşnov, pista de biatlon de la Cheile Grădiştei, patinoarul de la Poiana Braşov). Este îmbucurător că aceste investiţii s-au realizat atât cu fonduri private (Cheile Grădiştei), în parteneriat public - privat (Râşnov) sau din fonduri publice (Poiana Braşov). Totodată, FOTE este foarte important şi pentru imaginea României, fiind un bun prilej pentru a promova staţiunile montane româneşti.

Trebuie menţionat faptul că România are tradiţie în sporturile de iarnă: încă din 1912, Federaţia Societăţilor Sportive din România, patronată de prinţul moştenitor Carol, avea ca obiectiv dezvoltarea sporturilor de iarnă; în 1933, Alexandru Papană era cotat ca unul dintre cei mai buni boberi din lume; la Jocurile Olimpice de la Grenoble (1968) echipajul de bob două persoane - Panţuru - Neagoe a obţinut medalia de bronz; tot atunci Dan Cristea a obţinut un merituos loc 25 la schi alpin. În anii 1990, patinatoarele de viteză Mihaela Dascălu şi Cerasela Hordobeţiu erau printre cele mai bune din lume (M. Dascălu locul 6 la JO Albertville - 1992). În prezent, s-au obţinut medalii la campionatele mondiale de juniori la schi fond şi skeleton, existând deci premisele obţinerii unor rezultate notabile în viitor, poate chiar şi la Jocurile Olimpice Soci 2014.

- Cum consideraţi că va fi apreciată organizarea, în premieră în ţara noastră, a unei astfel de competiţii?

Nicolae Bănicioiu: Aprinderea flăcării olimpice în premieră pentru un eveniment organizat în ţara noastră reprezintă cu siguranţă un succes! Ministerul Tineretului şi Sportului a acordat sprijin Comitetului de organizare a FOTE şi Comitetului Olimpic şi Sportiv Român pentru buna desfăşurare a acestei competiţii şi ne dorim ca acesta să facă parte dintr-un lung şir de evenimente sportive internaţionale desfăşurate în România.

- Are România resurse de a găzdui şi alte competiţii sportive importante la sporturile de iarnă şi nu numai?

Nicolae Bănicioiu: Continuarea investiţiilor în infrastructura specifică (sporturi de iarnă şi nu numai), în paralel cu modernizarea sectorului hotelier (servicii), a infrastructurii rutiere etc va permite organizarea şi a altor competiţii de anvergură în România. În perioada 22 - 28 februarie, la Vatra Dornei, se vor desfăşura două etape de Cupă Mondială şi una de Cupa Europei la sanie pe pârtie naturală, o altă premieră pentru România. Sania pe pârtie naturală este o disciplină relativ nouă, care dă posibilitatea şi ţărilor care nu au pârtii artificiale să intre în circuitul organizării de competiţii internaţionale.

- În scurtul timp de când aţi preluat funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului aţi reuşit să vă faceţi o idee despre problemele delicate ale sportului românesc? Care este viziunea dumneavoastră asupra priorităţilor din sport, din sportul pentru toţi?

Nicolae Bănicioiu: În primul rând, sportul trebuie să fie considerat o prioritate naţională. Ca în multe alte domenii, ne confruntăm cu o subfinanţare a sportului. Important este să evaluăm exact nevoile actuale, să punem la punct o strategie pe termen lung şi să ne asigurăm că banii alocaţi pentru sport sunt folosiţi în mod eficient. La nivelul Uniunii Europene se merge pe ideea de cetăţenie activă, ceea ce înseamnă sport practicat de către toate categoriile de vârstă şi asta ne propunem să încurajăm. Pe termen lung, acest lucru se va oglindi în sănătatea populaţiei.

- Aveţi o strategie pentru a atrage copiii către sport, de a mări numărul de ore obligatorii în şcoli la disciplina educaţie fizică?

Nicolae Bănicioiu: Am conceput deja, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale, o propunere care să permită introducerea unor ore suplimentare de educaţie fizică în curriculum. Cred că revitalizarea competiţiilor interşcolare va determina un număr tot mai mare de tineri să practice sport în mod regulat. Din păcate, în acest moment, România ocupă primele locuri în statisticile medicale la obezitate infantilă şi la boli cardio-vasculare. Doar prin sport şi alimentaţie echilibrată putem avea o viaţă sănătoasă.

- Este posibilă atragerea de fonduri europene pentru finanţarea unor lucrări de infrastructură în sport?

Nicolae Bănicioiu: Din 2014 vor exista fonduri europene şi pentru sport, urmând a fi lansat programul european "Pierre de Coubertin". Acesta va viza în principal inserţia socială a sportivilor de performanţă, cetăţenia activă prin sport, educaţia şi voluntariatul, în general dimensiunea socială a sportului. În cadrul MTS s-a înfiinţat o direcţie specială, dedicată acestui program, care, în colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene, va facilita accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea şi extinderea complexurilor sportive naţionale, dar şi fonduri pentru reconversia profesională a marilor sportivi, care îşi pot aduce contribuţia valoroasă în acest domeniu şi după încetarea activităţii competiţionale.

- Ce soluţii ar permite o finanţare adecvată a federaţiilor sportive, mai ales că s-a început un nou ciclu olimpic?

Nicolae Bănicioiu: Adoptarea unor măsuri legislative, care să permită realizarea unui raport optim, echilibrat între finanţarea din fonduri private şi fonduri publice. Pentru acest lucru, cred că ar fi necesară acordarea unor facilităţi fiscale pentru cei care vor să sponsorizeze activităţile sportive. În prezent, acestea nu prea există.

- Consideraţi mulţumitor actualul buget alocat federaţiilor sportive?

Nicolae Bănicioiu: Bugetul total acordat sportului este adaptat realităţilor economice actuale. Esenţială este buna gestionare a acestui buget, ce ne va permite păstrarea sportului printre ramurile de interes naţional.

- Aveţi în vedere măsuri de stimulare şi perfecţionare a antrenorilor, începând de la bază la marea performanţă?

Nicolae Bănicioiu: Este necesar să se regândească statutul antrenorului, adaptat la realităţile societăţii actuale, la cerinţele actuale ale sportului. Majoritatea antrenorilor sunt în prezent angajaţi la stat, fiind remuneraţi insuficient. Salariile de bază nu se pot modifica, dar poate reuşim să implementăm un sistem de sporuri, în funcţie de performanţele obţinute cu sportivii pe care îi antrenează.

-Preşedintele COSR, Octavian Morariu, anunţa că are mai multe propuneri de modificări legislative, inclusiv Codul fiscal, care să permită o finanţare mai bună a sportului. Susţineţi astfel de iniţiative?

Nicolae Bănicioiu: Orice propunere legislativă ce poate aduce un beneficiu sportului va fi analizată şi se va bucura de susţinerea mea. Având în vedere că sportul este în general subfinanţat, o modificare a legislaţiei ce va permite o mai bună finanţare atrasă în special din mediul privat este de salutat.

- Credeţi că rezultatele la JO 2016 de la Rio de Janeiro vor fi mai bune decât la Londra, în 2012?

Nicolae Bănicioiu: Nu putem prevedea numărul de medalii pe care îl vom câştiga la Rio! Succesul este direct proporţional cu efortul depus pentru obţinerea lui. Susţinerea din partea Ministerului Tineretului şi Sportului va fi deplină şi nu ne rămâne decât să sperăm că sportivii noştri ne vor aduce mai multe medalii decât cele câştigate la Londra.

- Sunteţi din Râmnicu Vâlcea, probabil sunteţi fan al handbalului feminin, al Oltchim-ului în special. Ce alte sporturi vă plac să le urmăriţi?

Nicolae Bănicioiu: Cred că toată România este cu sufletul alături de Oltchim şi, în general, suntem mândri de toţi sportivii români de succes. Urmăresc cu plăcere fotbalul, handbalul şi tenisul, pe care îl practic la nivel de hobby.

- Cu ce echipe de fotbal aţi ţinut în copilărie? Acum mai sunteţi fan al vreunei echipe?

Nicolae Bănicioiu: Sunt încă din copilărie fan al echipei Steaua.

- Rapid şi Dinamo trec prin momente dificile din punct de vedere financiar şi recent nu aţi exclus un ajutor pentru aceste două cluburi. În ce ar consta acest ajutor, dacă este posibil, din partea statului?

Nicolae Bănicioiu: Dinamo şi Rapid sunt cluburi profesioniste de fotbal, iar Comisia Europeană atrage atenţia că intervenţia statului trebuie să ţină cont de reglementările UE privind ajutorul de stat pentru cluburile sportive profesioniste. Consiliul Concurenţei monitorizează atent această situaţie, pentru că regimul cluburilor sportive profesioniste este asimilat cu cel a firmelor, din cauza faptului că acestea desfăşoară activităţi comerciale. Din acest motiv, nu este fair-play să fie favorizate doar unele dintre ele. Acestea sunt regulile jocului şi trebuie să le respectăm.