Bani puţini pentru investiţii în agricultură, dar vom avea bunăstare la păsări şi porci

Muzeul Satului din Bucureşti a găzduit la 3 iulie, o conferinţa de presă organizată de asociaţia Bio România pentru promovarea agriculturii ecologice româneşti. Invitat de onoare, ministrul agriculturii, Daniel Constantin.

Subiectul: multiplu. Agricultură, bineînţeles, politică europeană comună, masurile româneşti ne-comune pentru a sprijini fermierii, bugetul 2014-2020 european şi românesc pentru agricultură, dezvoltare rurală, investiţii, nevoi, priorităţi, speranţe etc.

Concluzia: nu prea sunt bani. La pomul lăudat, respectiv UE, să nu te duci cu sacul. S-ar putea să te întorci trist şi cu prea puţine fonduri pentru investit. Avem un "sac micuţ de resurse" şi multe guri flămânde la care banii trebuie împărţiţi.

Evenimentul a fost promovat de organizatorul Bio România ca "un prilej de bucurie" iar de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în clasicul limbaj de lemn, drept o ocazie pentru, citam "popularizarea în rândul fermierilor a măsurilor luate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în vederea sprijinirii sectorului agriculturii ecologice, precum şi aducerea la cunoştinţa acestora a politicilor Uniunii Europene în domeniu, cu atât mai mult cu cât, în premieră, recent aprobată Politică Agricolă Comună (PAC) alocă agriculturii ecologice o măsura distinctă." Dacă n-aţi înţeles nimic din exprimare, să simplificăm.

Pe 27 iunie, negociatorii Uniunii Europene au aprobat noua linie a PAC , respectiv s-a aprobat reforma propusă de Dacian Cioloş, Comisar European pentru Agricultură. Reforma vizează, pe scurt, reducerea decalajelor între ţările membre privind subvenţiile la plăţile directe şi respectiv mai mulţi bani pentru fermieri.

"Sunt foarte mulţumit de acest acord... Va conduce la schimbări profunde: plăţi directe mai echitabile şi mai verzi, consolidarea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar şi asigurarea unei mai mari eficacităţi şi transparente a PAC. Aceste decizii constituie un răspuns ferm al UE în faţa provocărilor legate de securitatea alimentară, schimbările climatice, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale", declara iniţiatorul proiectului, Dacian Cioloş, imediat după aprobarea reformei PAC.

Prima parte a conferinţei, ministrul informează

Daniel Constantin i-a informat pe fermieri "cu privire la măsurile adoptate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în sprijinul sectorului agriculturii ecologice, precum şi despre instituirea unei măsuri distincte, cu buget propriu, în cadrul noii Politici Agricole Comune pentru acelaşi sector."

Noutăţile constau în faptul că:

Guvernul României a adoptat în data de 26 iunie 2013 un act normativ prin care cuantumul acordat micilor exploataţii (0,3-5 ha.) este majorat de la 450 la 540 euro per exploataţie. Majorarea cuantumului urmăreşte acoperirea taxelor de inspecţie şi certificare anuale pe care le plătesc fermierii din domeniu, menţinând sprijinul la un nivel motivant pentru că micii fermieri să-şi poată continua activitatea. Deşi actul normativ în cauză prevede o scădere a sprijinului pentru marile exploataţii la 611,43 euro pentru fermele aflate între 5,1-20 ha şi 510 euro pentru cele de peste 21 ha, hotărârea de guvern nu dezavantajează marile exploataţii din sector, acestea îşi pot acoperindu-şi costurile respective prin valorificarea unui volum mai mare de produse ecologice corespunzător dimensiunii lor.

Sprijinul dat de UE României pentru dezvoltarea agriculturii a crescut de la 4 milioane euro la peste 7 milioane euro şi s-au echilibrat formele de sprijin între diferitele tipuri de exploataţii, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Vom avea o Românie mai verde. Noua Politică Agricolă Comună 2014-2020, vizează procesul de înverzire. Subvenţiile europene vor fi condiţionată în procent de 30% de respectarea unor norme de protejare a mediului înconjurător, respectiv: menţinerea suprafeţei cu pajişti permanente, obligativitatea rotaţiei culturilor pentru exploataţiile de peste 15 hectare, precum şi păstrarea în bune condiţii de mediu a unui procent de 5% din fiecare exploataţie, în perioada 2014-2016.

Partea a doua a conferinţei, presa întreabă, ministrul răspunde

Conferinţa a fost o bună oportunitate pentru presă să afle direct de la însuşi ministrul Constantin, ce beneficii va avea să nu va avea agricultura românească după recentele schimbări ale politicii agricole la nivel european. Întrebarile au depaşit contextul agriculturii eco si au vizat agricultura romaneasca global.

Care este politica, care sunt priorităţile, de unde vin banii, câţi sunt, vor fi şi încotro se duc, a clarificat Daniel Constantin răspunzând la întrebările jurnaliştilor prezenţi la eveniment.

Primele finanţate vor fi proiectele integrate

Una dintre marile suferinţe ale agriculturi româneşti (după lipsa de bani) are la bază "problemele pe fluxului de producţie, de la producător la consumatorul final."

Avem probleme. Afacerile din agricultură nu sunt integrate, verigi din lungul lanţ între producătorul direct şi consumator lipsesc.

Daniel Constantin a dat drept exemplu domeniul "legume fructe" , unde, indiferent dacă acestea provin din agricultura ecologică sau din agricultura convenţională,"ne lipsesc elemente pe fluxul de producţie", respectiv pe pe lanţul colectare, ambalare, etichetare, condiţionare.

"Nu avem depozite şi platforme bine dezvoltate". Anul trecut, ministerul a alocat 80 de milioane de euro pentru construcţia lor, iar investiţiile vor continua şi în viitorul PNDR (Planul Naţional pentru Dezoltare Rurală) . Deşi România dispune de unităţi de procesare a fructelor şi legumelor acestea sunt repartizate inegal în ţara şi multe probleme vor trebui rezolvate punctual.

Daniel Constantin a mai remarcat şi marketingul deficitar de care se "bucură" produsele agricole româneşti şi a afirmat că viitorul PNDR va finanţa cu prioritate "proiectele integrate", care, pe lângă producţie "să aibă şi partea de procesare, colectare şi marketing".

Avem un "sac micuţ de resurse" şi multe guri flămânde la care banii trebuie împărţiţi

Sumele pentru investiţii în agricultura sunt insuficiente, dar vom putea asigura bunăstarea la pasări şi porci

Întrebat despre fondurile ce vor fi alocate investiţiilor în viitorul plan de dezvoltare agricolă a româniei, ministrul a declarat:"Sumele existente sunt insuficiente".

Din cei 7,1 miliarde fonduri europene pentru Strategia Naţională de Dezvoltare Rurală] de care dispune România în perioada 2014-2020, doar o parte vor ajunge în investiţii propriu-zise. 7% din cei 7,1 miliarde se vor constitui într-o rezervă de competitivitate obligatorie nu doar pentru noi, precizează ministrul, ci pentru toate statele şi fondurile UE şi vor putea fi deblocaţi abia în 2019.

În plus un element nou al politicii agricole comune, 30% din bani se vor duce în măsuri de agromediu. "De exemplu, avem angajamentele de bunăstare animală la porci şi la păsări, până în 2017, care consuma 450-500 de milioane euro. Rămân din ce în ce mai puţini bani pentru investiţii în proiecte integrate."

Insuficient pentru a reduce decalajele între fermierii români şi cei europeni.

Priorităţile ministerului sunt salvarea laptelui autohton, pomicultură, dezvoltarea zonei rurale montane, agricultura ecologică şi susţinerea tinerilor fermieri.

În aceste zile, specialiştii din agricultură, din agenţiile de plăţi şi autorităţile de management încearcă să facă un plan măcar orientativ al sumelor ce ar trebui alocate per scopuri, direcţii, proiecte, conform nevoilor agriculturii româneşti. Acestea vor fi negociate cu Comisia Europeană.

Prioritară este salvarea laptelui autohton, în condiţiile în care în 2015 se desfiinţează cota de lapte şi trebuie finanţaţi producătorii români pentru a nu ne trezi că avem importuri masive de lapte, trebuie să ne ocupăm de pomicultură unde se impun reconversii/replantări şi de dezvoltarea rurală a satelor montane care sunt "uitate din punct de vedere al dezvoltării producţiei, creării locurilor de muncă şi facilitaţilor de infrastructura necesară"

Nici agricultura eco nu se va scălda în bani. Joi, ministrul agriculturii va avea discuţii cu fermierii din domeniul agriculturii ecologice pentru a vedea "care sunt nevoile lor şi cum putem reuşim ca din acest pachet micuţ să alocăm pentru fiecare sume corespunzătoare pentru a asigura o dezvoltare.

Cât despre încurajarea tinerilor fermieri, da, "avem posibilitatea de a aloca 70.000 euro, dar există aceşti bani?

Banii europeni vor fi suplimentaţi cu bani româneşti

"Eu sunt nemulţumit de acest sume, [n.r. fondurile europene] dar nu avem ce să mai facem în momentul acesta", a mai declarat ministrul. Banii sunt puţini dar, din fericire, România a obţinut cu mari eforturi, după negocieri, permisiunea Comisiei Europene de a aloca ceva mai mulţi bani agriculturii din propriul nostru buget naţional.

"Am mai creat posibilitatea, special pentru România, a povestit ministrul agriculturii, "în cadrul negocierilor de la Bruxelles, de a acorda [agricutorilor] suplimentar până în 2020 sprijin de la bugetul de stat. "S-a spus României", că în prima fază, în 2014, România poate aloca investiţiilor în agricultură aceeaşi sumă pe care a alocat-o în 2013, respectiv 450 milioane de euro, după care trebuie, pentru perioada 2014-2020, să scadă "ajutoarele naţionale de tranziţie" la 20% din valoarea sumelor din 2013. " Ţara noastră a obţinut posibilitatea a de a creşte acest 20% la 50%.

Dacă agricultura va beneficia de acest plus de fonduri pentru a se dezvolta, nu ţine numai de ministrul agriculturii. Va trebui informat ministrul de finanţe pentru a ţine cont de aceste doleanţe ale agriculturii în gestionarea bugetului pe următorii 7 ani iar cei ce vor veni la minister vor decide dacă să uzeze sau nu de acest drept câştigat.

Reducerea TVA la pâine ar salva locuri de muncă în agricultură

Dincolo de faptul că măsura ar aduce bani (necesari) la buget, foarte important este faptul că ar reduce concurenţa neloaială. Cei care plătesc statului TVA şi impozite se închid, cei ce nu plătesc taxe, prosperă.

Ministrul Constantin consideră că agricultura are nevoie de măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale.

Celor care au avut întrebări mai concrete de tip viitorul culturilor de Ginko Biloba în România, ministrul Constantin le va răspunde în cadrul unei alte conferinţe de presă, organizată în comun cu cei de la Ministerul sănătăţii eventual.

Ca să încheiem într-o notă optimistă, cu sau fără bani europeni pentru agricultură eco sau convenţională, cu toţi suntem invitaţi să ne ducem copiii, dacă îi avem, la Muzeul Satului unde este în plină desfăşurare tăbăra de creaţie Vara pe Uliţă. Ne invită Dna Paula Popoiu, director al Muzeului Satului. Pe lângă dezvoltarea abilităţilor creative, copiilor li se va insufla interes şi, de ce nu, cunoştinţe pentru agricultura bio. Şi plante aromatice. Micuţilor li se va explica, de asemenea, ce înseamnă să mănânci sănătos. Căci bani pentru agricultură sănătoasă, avem...