Reforma lui Cioloş a fost aprobată. Ce consecinţe are pentru România

Comisarul European pentru agricultură Dacian Cioloş a anunţat astăzi la Bucureşti că potrivit reformei politicii agricole europene aprobate la Bruxelles în România subvenţia la hectar plătită din bugetul UE va ajunge în 2019 la o medie de 196 de euro, faţă de 135 de euro cât este în prezent. România va primi în total 11,7 miliarde de euro pentru plăţi directe în perioada 2014-2020 şi 8,1 miliarde euro pentru programul de dezvoltare rurală.

În octombrie 2011, Comisia Europeană a adoptat acest proiect şi a prezentat Parlamentului European şi Consiliului de miniştri reforma propusă de Cioloş. Ulterior în primăvara acestui an, au început reuniunile tripartite în care au fost analizate toate pachetele de reformă. "Sunt bucuros să constat că e prima reformă codecisă de Parlamentul European şi de Consiliul de miniştri ai agriculturii, pentru că până acum PE dădea doar un aviz de care Consiliul putea ţine cont sau nu", a spus comisarul european pentru agricultură în cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Reprezentanţa Comisiei Europene din Bucureşti.

Totodată el a apreciat că toţi miniştrii agriculturii au fost pentru reformă şi au acceptat ideile de bază ale acesteia, precum convergenţa plăţilor directe şi "mişcările bugetare de la un stat la altul, care presupun că pentru prima dată unele state mici câştigă bani şi altele mari acceptă să piardă bani pentru a mări plăţile directe din statele mici, iar bugetul nu mai e constant".

Potrivit reformei, multe din marile ferme europene, în special cele din Franţa, Spania şi Italia, vor pierde până la 30% din subvenţiile pe care le primesc în prezent pentru a permite o alocare mai echitabilă a subvenţiilor în cadrul UE. În prezent, circa 80% dintre plăţi sunt alocate pentru 20% dintre cele mai mari exploataţii, întrucât mai multe state europene leagă încă suma alocărilor de nivelurile de producţie atinse la începutul anilor 2000, un mod de calcul care favorizează marile exploataţii intensive.

Pe lângă aceste schimbări, se vor lua şi măsuri de convergenţă internă şi vor "fi mişcări bugetare pe plan intern între ferme pentru reechilibrarea plăţilor".

Cioloş a mai anunţat că producţia agricolă şi plăţile directe vor fi condiţionate de respectarea principiului sustenabilităţii astfel încât agricultura să nu afecteze mediul şi biodiversitatea. 30% din subvenţia la hectar va fi dedicată susţinerii practicilor agricole benefice pentru mediu precum menţinerea păşunilor permanente sau diversificarea culturilor în fermă.

Ca răspuns la specificităţile româneşti, se vor menţine plăţile directe la hectar până în 2020 şi va fi simplificată plata către fermele mici, fără cofinanţare. Astfel micii fermieri vor primi o subvenţie anuală fixă cuprinsă între 500 şi 1250 de euro şi vor avea de îndeplinit cerinţe mai puţin stricte de eco-condiţionalitate.

În plus, va fi introdusă o schemă de subvenţii obligatorii pentru fermierii tineri de sub 40 de ani care au între 25 şi 95 de hectare. Subvenţia la hectar pentru aceştia va fi mărită cu 25% în primii 5 ani. Mai mult, plăţile directe vor fi cuplate cu producţia pentru sectoarele agricole confruntate cu dificultăţi, până la 13% din bugetul alocat plăţilor directe putând fi folosit pentru astfel de măsuri.

Alte veşti bune pentru România sunt că ţara noastră va obţine aproximativ 30 de milioane de euro în plus pentru sectorul viticol şi 19 miliarde de euro în total ca alocare din PAC. În plus, România va putea să transfere până la 25% din fondurile alocate pentru dezvoltare rurală spre plăţile directe.

"Nu puteam veni cu o reformă rigidă şi s-o negociez apoi cu 28 de state cu interese diferite. În aplicarea la nivel naţional am urmărit să existe flexibilitate, dar nu una care să creeze un avantaj nejustificat fermierilor dintr-un stat membru", a mai explicat Cioloş. Comisarul a precizat totodată că foarte mult depinde acum de statele naţionale care vor trebui să aplice reforma. În concluzie, Cioloş s-a dec declarat mulţumit de faptul că "ideile novatoare se regăsesc în reformă şi că a fost integrată şi partea de gestiune a mediului, apei şi biodiversităţii".