Avocată: Deţinuţii au fost omorâţi de norme nu de Ion Ficior

După declaraţia dată de Ion Ficior, vineri, în dosarul în care este acuzat de genocid, avocata acestuia a afirmat la ieşirea din Parchetul instanţei supreme, că deţinuţii nu au fost omorâţi de Ficior, ci aceştia au decedat din cauza normelor şi condiţiilor pe care el trebuia să le respecte având funcţia de comandant.

Torţionarul Ion Ficior a fost prezent, vineri, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind citat de procurori pentru a da o declaraţie în dosarul în care este acuzat de genocid.

Avocata lui Ficior a afirmat la ieşirea din sediul Parchetului instanţei supreme, că acesta nu se face vinovat de genocid, deoarece el nu a hotărât în mod direct sau nu a acţionat în mod direct pentru uciderea acelor deţinuţi.

Ea a menţionat că normativele şi regulile impuse de stat în perioada aceea, precum şi regimul hranei în penitenciar au condus la decesul acelor persoane. Avocata a mai arătat că Ficior nu a făcut nimic altceva decât să respecte atribuţiile de comandant pe care le avea atunci.

La întrebarea ce le transmite foştilor deţinuţi, Ion Ficior a spus: "Sănătate, multă sănătate".

Ion Ficior este al doilea torţionar comunist identificat de autorităţi, pe numele căruia IICCMER a depus o plângere penală pentru genocid. Ficior a condus în perioada 1960-1963 lagărul de deţinuţi politici de la Periprava din Delta Dunării.

În 24 octombrie, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică i-au adus la cunoştinţă lui Ion Ficior că este învinuit de genocid, în dosarul deschis în urma denunţului formulat la adresa lui de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

"Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", au arătat procurorii în documentul citat.

Totodată, procurorii susţin că toţi deţinuţii închişi la Colonia Periprava, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi, erau forţaţi să muncească în condiţii foarte grele şi nu erau echipaţi corespunzător pentru muncile efectuate şi în condiţii meteorologice extreme.

"Printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera) unde deţinuţii primeau apă caldă cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament, alergarea deţinuţilor cu calul şi bătăi crunte primite cu ciomagul", au precizat procurorii.

Anchetatorii au mai arătat că din cauza condiţiilor inumane impuse în Colonia de muncă Periprava, numărul deceselor de aici era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 - 1963, când la conducerea unităţii a fost Ion Ficior.

Cei 103 deţinuţi, care au murit la Periprava, în perioada 1958-1963 erau condamnaţi pentru delicte politice. Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani.

O statistică privind cauzele deceselor indică o pondere mărită a afecţiunilor aparatului digestiv şi excretor, afecţiunilor pulmonare (tuberculoză sau pneumonie), afecţiunilor cardiace, precum şi enterocolitelor, conform constatărilor procurorilor.

Din actele normative ce reglementau organizarea şi funcţionarea sistemului penitenciar a reieşit faptul că directorul de colonie coordona activitatea de detenţie şi răspundea de viaţa persoanelor încarcerate, mijloacele de subzistenţă fiind la dispoziţia sa.

Anchetatorii au constatat că chiar dacă nu era precizată în mod expres exterminarea deţinuţilor politici, regimul de detenţie impus prin reducerea raţiilor alimentare, izolarea, regimul de carceră, interzicerea legăturilor cu familia, a dreptului de a primi pachete, precum şi prin numeroasele acţiuni ce depăşesc cadrul legal, cum ar fi lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale, netratarea bolnavilor, lipsa hranei, a încălzirii, pedepsele aplicate abuziv deţinuţilor, condiţiile de detenţie inumane, bătaia şi alte violenţe, toate acestea conduceau la exterminarea persoanelor deţinute.

Au fost identificaţi peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici.

La Periprava, în Deltă, la doar câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina, a fost deschis un şantier arheologic pentru identificarea gropilor comune în care au fost îngropaţi deţinuţii politici morţi în lagărul comunist condus la începutul anilor `60 de torţionarul Ion Ficior. Cercetările arhelogice au scos la suprafaţă mai multe schelete. Concluzia specialiştilor IICCMER a fost următoarea: la Periprava a existat o groapă comună, iar rămăşiţele umane găsite acolo aparţin unor deţinuţi de la colonia de muncă. Groapa comună de la Periprava, unde au fost îngropaţi deţinuţi în perioada 1958-1963, se află în actualul cimitir al localităţii din Delta Dunării, într-o zonă lipsită de morminte, care aparţine comunităţii locale de ruşi lipoveni. Săpăturile făcute de IICCMER au acoperit o suprafaţă de 700 de metri pătraţi.

Alexandru Vişinescu, care a fost comandantul penitenciarului Râmnicu Sărat, este primul torţionar care a fost acuzat de genocid.