Aventură de o lună prin gheţurile arctice mergând la pas. Cum se pregătesc cercetătorii pentru această expediţie epică
Un cercetător australian se alătură unei expediţii de o lună pentru a măsura stratul de gheaţă din Groenlanda.
Glaciolog şi inginer australian, Adrian McCallum porneşte pe jos, timp de o lună, într-o călătorie polară pentru a măsura stratul de gheaţă din Groenlanda, alături de alţi patru membri pe care i-a cunoscut doar online.
Profesorul de la Universitatea din Sunshine Coast (UniSC) s-a antrenat pentru această călătorie de 580 de kilometri târând anvelope de care a tras în sus şi în jos pe dealuri abrupte.
Restul membrilor expediţiei provin din zone cu climă mult mai rece, precum Danemarca, Germania, Suedia şi Groenlanda.
"Ceilalţi membri ai expediţiei s-au pregătit şi s-au antrenat în condiţii de iarnă geroasă în Europa. Eu am târât anvelope în sus şi în jos prin Australia toată vara", a declarat McCallum într-un comunicat al UniSC.
"Voi fi destul de în formă. Dar asta înseamnă că voi simţi cu adevărat frigul când voi fi acolo".
Scopul expediţiei
McCallum va deplasa pe gheaţă un radar de măsurare a solului pentru a obţine imagini ale straturilor de rocă de dedesubt şi pentru a determina grosimea gheţii.
"Aceste informaţii sunt esenţiale pentru a evalua cu exactitate masa stratului de gheaţă din Groenlanda ceea ce, la rândul său, este esenţial pentru monitorizarea schimbărilor şi a impactului asupra nivelului mării", a declarat McCallum pentru AAP.
"Pe măsură ce oamenii au auzit despre expediţie, au venit la mine şi m-au întrebat dacă se poate desfăşura această activitate ştiinţifică."
"Este o şansă aproape unică în viaţă de a obţine aceste date, aşa că am spus «hai să profităm de ea»."
McCallum va tracta şi un dispozitiv de recepţie.
"Dispozitivul de recepţie oferă în esenţă date de înaltă precizie şi de mare acurateţe privind înălţimea calotei glaciare, iar acest lucru este util deoarece sateliţii sunt folosiţi în zilele noastre pentru a estima înălţimea calotei glaciare", a spus el.
Acesta a spus că termenul "estimare" este folosit în mod deliberat.
"Aceste date de la radio-receptor pot fi folosite în esenţă pentru a calibra sateliţii, astfel încât să putem vedea dacă satelitul ne oferă altitudinea corectă."
Provocările expediţiei
McCallum va trage o sanie care cântăreşte în jur de 100 de kilograme (220 de lire) şi care devine din ce în ce mai grea în fiecare zi.
Membrii expediţiei vor avea o dietă formată din mese deshidratate, electroliţi şi aproximativ două kilograme de bucăţi de unt fiecare, care vor fi consumate pe tot parcursul călătoriei. Untul este inclus în dietă pentru că este un aliment bogat în calorii care îi va susţine pe parcursul drumeţiei.
"Cea mai importantă treabă este să îi ţinem pe toţi în viaţă", a precizat McCallum.
"Avem o echipă grozavă dar, în mod ironic, în ciuda faptului că sunt singurul australian din grup, sunt şi cel care are cea mai mare experienţă polară, aşa că îmi voi oferi expertiza acolo.
El a adăugat că este responsabil pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice, concentrându-se în principal pe măsurarea schimbărilor în densitatea zăpezii de la suprafaţa Groenlandei.
"Aceste informaţii sunt esenţiale pentru a evalua cu exactitate masa stratului de gheaţă din Groenlanda, ceea ce la rândul său, este esenţial pentru monitorizarea schimbărilor şi a impactului asupra nivelului mării", a spus el.
Există, de asemenea, pericolul unei întâlniri cu un urs polar.
"Purtăm o armă care, în mod normal, sperie un urs polar, dar numai în cel mai rău caz o vom folosi să-l omorâm", a spus el.
Liderul proiectului din Groenlanda, Jan Rasmussen, a declarat în comunicatul de presă că expediţia va fi efectuată pe jos pentru a restabili viabilitatea şi importanţa explorării cu impact redus şi a demersurilor ştiinţifice.
"În mod tradiţional, expediţiile ştiinţifice sunt întreprinderi uriaşe, inaccesibile şi cu emisii mari, în timp ce aventurile sunt asociate cu costuri asupra mediului şi un anumit egoism", a declarat Rasmussen.
"Cred că noi, prin intermediul călătoriilor cu tracţiune umană şi al angajamentului semnificativ, le putem combina pe cele două în moduri prietenoase cu mediul înconjurător, care fac ca ştiinţa critică să fie asimilabilă pentru toată lumea."
Reconsiderarea propriei persoane şi munca în echipă
McCallum a declarat că membrii expediţiei se cunosc doar de aproximativ trei ani de întâlniri prin Zoom.
"Vom fi împinşi într-unul dintre cele mai dure medii de pe Pământ, pentru a supravieţui împreună timp de aproximativ o lună", a spus el.
"Va fi fascinant să vedem cum vom reuşi să facem să funcţioneze acest lucru".
McCallum aşteaptă cu nerăbdare să împărtăşească experienţa sa cu studenţii săi ingineri şi încearcă să introducă cursuri bazate pe expediţii la Universitatea din Sunshine Coast.
El crede că organizarea de cursuri bazate pe expediţii le oferă studenţilor noi oportunităţi de autocunoaştere pentru a-şi valorifica toate abilităţile.
